Autoritățile nu au o explicație oficială pentru această situație, chiar premierul Viorica Dăncilă solicitând un raport asupra informațiilor privind importurile de energie electrică. Analistul economic Sorin Dinu a declarat pentru Reporter Global că o explicație ar fi aceea că mulți distribuitori nu au încheiat contracte pe termen lung, iar acum sunt nevoiți să cumpere la prețuri mai mari. La aceasta se adaugă capacitățile învechite care ies pe rând din funcțiune și astfel scade producția. De asemenea, și prețul mai mic al energiei din import reprezintă un argument pentru a aduce din import cantități mari de energie electrică.
Totuși, cum a ajuns România în această situație, în care prețul pe piața spot înregistrează fluctuații uriașe de la o zi la alta, iar importurile cresc în ritm galopant? Sorin Boza, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, unul dintre producătorii importanți de energie pe bază de cărbune, care asigură între 25-30% din energie, a declarat pentru Reporter Global că în prezent unitatea lucrează la capacitate maximă. „După protestul de săptămâna trecută, s-a reluat activitatea și lucrăm la capacitate maximă. Nu avem nici o problemă de producție în momentul de față”, declară Sorin Boza. În același timp, și energia hidro a înregistrat o ușoară creștere. Până pe 28 ianuarie, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creștere în prima zi a intervalului (21 ianuarie) până la valoarea de 4.300 mc/s, staționar în următoarele două zile, apoi în scădere până la valoarea de 4.100 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii ianuarie (4.950 mc/s), dar peste cea din decembrie, când a variat între 3.600-3.900 mc/s.
Importurile se mențin la un nivel ridicat
O analiză a ultimelor trei zile ale săptămânii trecute arată că România rămâne țara cu energia cea mai scumpă din regiune și cu importuri semnificative. Astfel, potrivit datelor Transelectrica și OPCOM, România a importat vineri, 18 ianuarie, cantităţi foarte mari de energie electrică, de peste 1.800 MW, la un preț mai mic decât cel din piaţa locală. Cele mai mari importuri se înregistrau în jurul orei 10:00, cu cantităţi de 1.827 MW. La ora 12:00, importul era de 1.626 MW. Consumul ţării se ridica la 8.440 MW, iar producţia, la 6.814 MW. De asemenea, în regiune, România rămâne ţara cu preţurile cele mai mari, iar, de regulă, energia curge de la pieţele ieftine spre cele scumpe. Pentru energia cu livrare vineri, preţul în România şi Ungaria este de 80,20 euro pe MWh. În Slovacia, preţul este de 65,86 euro pe MWh, iar în Cehia, de 63,66 euro pe MWh.
România este cuplată la nivel de piaţă spot cu aceste trei ţări, Ungaria, Cehia și Slovacia. Preţul mediu al energiei cu livrare duminică a scăzut pe piaţa bursieră spot până la 291 de lei pe MWh, cu 25% mai mic decât cel cu livrare sâmbătă, de 390 de lei pe MWh, potrivit datelor postate pe site-ul operatorului bursier OPCOM. Preţul energiei cu livrare sâmbătă atinsese nivelul maxim de 650 de lei pe MWh, deşi în zilele de weekend, preţurile sunt, de regulă, mai mici decât în timpul săptămânii, întrucât şi consumul scade. Acest preţ maxim nu a mai fost depăşit din februarie 2017, când s-a înregistrat nivelul istoric de 680 de lei pe MWh.
România rămâne şi duminică cea mai scumpă piaţă din regiune, alături de Ungaria, preţul mediu în cele două ţări fiind 62,07 euro pe MWh. În Slovacia, energia costă 56,53 euro pe MWh, iar în Cehia – 56,37 euro pe MWh.
Și marți, România importa cantităţi semnificative de energie electrică, de peste 1.900 MW, potrivit datelor privind starea Sistemului Energetic Naţional în timp real, postate pe site-ul Transelectrica. În același timp, consumul naţional de energie electrică era 9.237 MW, iar producţia, de 7.311 MW. Potrivit datelor Transelectrica, marți după-amiază, 23,49% din energie era produsă pe bază de hidrocarburi – 1.737 MW, 22,57% pe cărbune – 1.669 MW, 20,23% hidro – 1.496 MW, 18,06% nuclear – 1.336 MW, 14,13% eolian – 1.045 MW, 0.80% biomasă – 59 MW, 0,73% foto – 54 MW.
În 2014, România exporta 15% din producție, cel mai mare export din ultimul deceniu, iar valoarea exporturilor depășea 330 de milioane de euro.
Energia exportată de România ajungea cu predilecţie în Serbia, Ungaria şi Bulgaria. De altfel, România era un exportator constant de energie, chiar dacă nu întotdeauna a exportat un procent atât de mare din producție.