Motivul pentru care Moldova a rămas în subdezvoltare, comparativ cu celelalte regiuni, are legătură cu interesele personale, de grup și regionale – nelegitime tocmai pentru că nu respectă principiul transparenței afirmării lor, spune istoricul Dorin Dobrincu, unul dintre inițiatorii Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM), într-un interviu acordat Reporter Global. „Olguța Vasilescu face stadion la Craiova, Liviu Dragnea face nu știu câte stadioane în Teleorman. Lucrurile acestea nu au cum să nu fie văzute în Gorj sau în Timișoara ori la Botoșani. Vorbim, totuși, de o echitate în raport de contribuții”, spune istoricul.

Moldova nu e asistată. Banii de autostrăzi s-au dus în buzunarul comun

Fondatorul MDM, despre care avertizează că nu-și propune să devină partid, încearcă să desființeze mitul „Moldovei asistate”. „S-a încetățenit ideea, la nivel popular, că Moldova este asistată. Dincolo de faptul că e regiunea cu decalaj mare de dezvoltare, e impresia generală că noi suntem ținuți în spate de ceilalți români. Noi contestăm cu argumente această prejudecată. Direcția regională de statistică Nord-Est (care acoperă toată Moldova, mai puțin Vrancea și Galațiul) a dat publicității în 2016 situația privind contribuția regiunii la bugetul de stat. Ei bine, noi eram pe plus. În anii 2012-2015, Nord-Estul Moldovei a dat cu 10 miliarde de lei mai mult decât a primit prin realocări. Unde se duc acești bani? Că nu se văd în drumurile noastre, în autostrăzi, pentru că nu există. S-au dus în buzunarul comun”, spune Dobrincu. „Chiar dacă poate părea incredibil, înseamnă că Moldova susține din puținul ei dezvoltarea altor regiuni”, este concluzia istoricului.

El a descris starea generală a celor care au pus bazele mișcării ca una de revoltă față de Centru: „Este inacceptabilă bătaia asta de joc! Un județ care are puține drumuri – și exemplific prin Teleorman, pentru că e clar că de acolo vine o voință politică – a avut procente mai mari alocate de la buget decât Regiunea de Nord-Est. Or, pentru noi nu poate să nu fie frustrant și mai mult decât atât, și vrem să ne apărăm interesele, să punem problemele noastre pe agenda națională”, spune istoricul. Dobrincu se scutură de acuzele că, alături de ceilalți membri ai mișcării, ar promova izolaționismul. „Numai simplul fapt că noi milităm de atâta timp pentru cele două autostrăzi, dintre care una duce spre Vest, în Transilvania, cealaltă duce spre Sud (București, Ploiești), arată că vrem să ieșim din izolare, pentru că izolarea îi face pe oameni dependenți prea mult de stat. Izolarea nu permite atragerea de investiții. E un truism deja, pe care-l știu milioane de români. Fără autostrăzi, nu poți să atragi investiții. Fără aeroporturi bune, nu poți să atragi investiții”.

„Vrem să recuplăm oamenii activi la viața cetății”

Ceea ce-și propun inițiatorii mișcării, care reunește istorici, publiciști, economiști, antreprenori și militanți civic, este recuplarea oamenilor activi la viața cetății: „Sunt destui oameni care ar vrea să facă ceva, numai că sunt izolați, atomizați. Noi vrem să-i recâștigăm pe intelectuali, pe antreprenori, oameni care fac ceva. După aceea, este important să devenim o voce coerentă, articulată pentru Moldova și credem că putem fi vocea aceea”.

Spre deosebire de cei care se revoltă acum, spune el, Moldova a trimis la București oameni nereprezentativi, tocmai pentru că au fost promovați pe linie de partid: „Oameni mediocri, aleși pe criterii de partid, clientelă politică selectată cvasiexclusiv de partidele centraliste, oameni care au alte interese decât reprezentarea celor locale și care, oricum, nu au nimic în comun cu interesele Moldovei”, atrage atenția istoricul. Spre exemplificare, el a redat rezultatul unei întâlniri pe care a avut-o cu fostul ministru al transporturilor, Lucian Șova. „Am avut o întâlnire la sfârșitul lunii septembrie cu ministrul transporturilor de la acea vreme, Lucian Șova. Solicitasem o întrevedere încă din luna mai a anului trecut. În cele din urmă, a acceptat”, a relatat istoricul despre întâlnirea cu ministrul originar din Bacău. „Ne-am întâlnit la sediul Ministerului Transporturilor, am discutat cu domnia sa, ne-a primit, a fost civilizat și, la un moment dat, l-am întrebat de ce guvernul și ministerul lui nu alocă bani care există, alocați prin fonduri europene. Dacă vă amintiți, Corina Crețu a intrat în conflict cu grupul de putere care conduce PSD, spunând că există bani europeni, numai că guvernul de la București nu face proiecte și nu accesează fonduri europene. Și l-am întrebat pe domnul Șova de ce nu accesează fonduri europene pentru construcția Autostrăzii 8. Ne-a răspuns că va lua bani europeni, cu excepția tronsonului Iași – Tg. Neamț, tronson pe care vrea să-l facă în parteneriat public-privat. Or, parteneriatul public-privat presupune că privatul trebuie să-și extragă cumva investițiile. Și el ne-a spus: da, s-a luat o decizie, va trece la Comisia de Prognoză. Noi aflasem de această idee a guvernului actual încă din iunie, când apăruse ideea cu comisia de prognoză. Și atunci l-am întrebat foarte direct: bine, dar cine a luat această decizie? Și a spus: Dragnea, Liviu Dragnea. Nu a fost o discuție privată. Eram reprezentanții a două asociații acolo care au asistat la discuție”, a relatat Dobrincu.

El amintește că, deși bugetul României din 2018 prevedea „niște sume importante pentru Ministerul Transporturilor, Moldova a primit doar 2,3%, în condițiile în care aceasta acoperă 20% din suprafața țării. În condițiile în care vorbim de căi rutiere vag modernizate pe ici, pe colo, fără nicio autostradă. De asemenea, vorbim de căi ferate nemodernizate. Din punctul de vedere al dezvoltării, statul român ar trebui să gândească lucrurile altfel. Nu a făcut-o? O facem noi. Am făcut-o și prin asociațiile «Moldova vrea autostradă», care a organizat marșuri și proteste”, spune Dobrincu. El a avertizat că, în cazul în care Guvernul României nu onorează ceea ce și-a asumat prin proiecte, inclusiv prin lege, asociația sa va acționa guvernul în judecată. „Nu sunt vorbe pe care le spunem așa, doar ca să impresionăm. Avem legea privind Autostrada 8 Ungheni – Tg. Mureș, care a fost votată de parlament într-o majoritate uluitoare și promovată de președinte. Și legea asta trebuie pusă în practică. Dacă guvernul nu alocă bani pentru studiul de fezabilitate în 2019, punem în practică ce am zis. Oricum, avem și alte proiecte: centura Bacăului, centura Sucevei, care sunt aprobate. Unele, cum este centura Sucevei, au primit niște bani, dar nu se mai termină de ani și ani”, amintește fondatorul MDM.

În următoarele luni, mișcarea pe care a fondat-o va da publicității un studiu privind starea Moldovei, care va fi promovat în conferințe și seminarii. „Vrem să extindem acțiunea aceasta de conștientizare, pe de o parte a populației din Moldova, pe de altă parte din toată România. De aceea, vom face niște conferințe itinerante în orașele Moldovei, la București și în alte locuri. Vom numi aceste conferințe «În numele Moldovei». De asemenea, vrem să monitorizăm și să punem presiune pe instituțiile statului român, în special pe Guvernul României”, a mai spus Dorin Dobrincu.