Candidatura Laurei Codruța Kovesi la șefia Parchetului European, care a coincis cu declanșarea urmăririi sale penale de către secția recent înființată de anchetare a magistraților, în urma plângerii unui condamnat fugar, a declanșat o adevărată furtună în mediile politice, de justiție, interne, dar și internaționale.

A fost repusă în discuție credibilitatea secției care o anchetează pe fosta șefă a DNA, înființată de puterea PSD-ALDE în ciuda recomandărilor explicite din Raportul MCV, Comisiei de la Veneția și GRECO. A fost pusă în funcțiune o întreagă artilerie politică, dar și din justiție, de susținători și contestatari, care au analizat și comentat cu argumente pro și contra utilitatea, dar și imparțialitatea activității secției conduse de Adina Florea și de Gheorghe Stan.

Florea este propunerea ministrului Tudorel Toader pentru șefia DNA, respinsă de președintele Klaus Iohannis, iar Gheorghe Stan este fostul adjunct al Inspecției judiciare, considerată brațul armat al puterii politice împotriva magistraților independenți. În paralel, fără vreo legătură cu cauza lui Kovesi, încă o instanță din România cere Curții Europene de Justiție să se pronunțe dacă secția de anchetare a magistraților respectă sau nu dreptul european.

Dosarul penal

Despre fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, a apărut pe surse informația că se află printre primii cinci candidați selectați pentru șefia Parchetului European. În momentul în care, tot pe surse, a fost dată informația că este favorită în cursa de trei candidați, Secția de investigare a infracțiunilor în justiție i-a trimis o citație în care era anunțată că are calitatea de suspect într-un dosar în care a început urmărirea penală in rem, adică se cercetează faptele, cu privirea la implicarea sa în extrădarea lui Nicolae Popa, condamnat la 15 ani de închisoare pentru devalizarea FNI. Anchetarea lui Kovesi pentru abuz în serviciu și mărturie mincinoasă, dar și pentru o presupusă mită de 270.000 de lei s-a făcut în urma unei plângeri a lui Sebastian Ghiță, fugit în Serbia, unde a cerut azil politic, pentru a se sustrage condamnării sale și problemelor din alte dosare aflate pe rolul Curții Supreme. Pe scurt, Kovesi e acuzată că i-a cerut lui Ghiță 268.689,36 lei pentru a plăti aducerea în țară a lui Popa, dar și pentru că, între 2010 și 2011, „ar fi implicat instituția pe care o conducea în procedura extrădării”, cu încălcarea competențelor Parchetului General la cârma căruia se afla în perioada respectivă. Ca detaliu pitoresc, actul de punere sub acuzare face referire și la faptul că ar fi mințit privind relația sa cu Ghiță, în cadrul unei audieri, ca martor, din aprilie 2017, într-un dosar instrumentat de Parchetul General. Negarea relației private, spune secția condusă de Gheorghe Stan și Adina Florea, era „esențială pentru cauza penală”. Kovesi mai e acuzată că, pentru urgentarea extrădării lui Popa, a organizat vizita unor procurori din Indonezia, țara unde se afla Popa, în România, precum și deplasarea persoanelor însărcinate cu aducerea în țară a lui Popa, din bugetul Parchetului General. Nu în ultimul rând, lui Kovesi i se mai impută că s-ar fi folosit de autoritatea sa pentru a determina Ministerul de Interne să pună la dispoziția IGPR suma necesară transportului Jakarta-București.

Ieșită de la audierile care au avut loc în ziua în care avea bilet spre Strasbourg, pentru a ajunge la o altă audiere, pentru șefia Parchetului European, Kovesi a anunțat că i-a recuzat atât pe procurorul de caz, Adina Florea, cât și pe șeful secției, Gheorghe Stan, pentru „afectarea imparțialității”. Ea a spus că nu a avut atribuții legate de extrădarea lui Popa, de care s-au ocupat exclusiv Poliția Română și Ministerul Justiției, și că nu a vorbit niciodată cu Ghiță despre extrădarea lui Popa, fotografiile pe care omul de afaceri spune că le are cu ea fiind de la evenimentele oficiale ale instituțiilor, unele dintre ele fiind chiar falsificate. Ea a mai spus că nu consideră o coincidență dosarul deschis exact când este în cărți pentru șefia Parchetului European și că are 18 dosare penale și patru acțiuni disciplinare și că toți cei care „și-au făcut treaba în magistratură” au probleme: și președintele Înaltei Curți, și cei din CSM, și judecătorii, și procurorii care au comentat împotriva legilor justiției modificate de actuala putere.

Cererile de recuzare făcute de Kovesi au fost respinse: cea a Adinei Florea, de superiorul ei ierarhic, Gheorghe Stan, și cea a șefului secției, de procurorul general Augustin Lazăr. Prima, nemotivată, cea de a doua, cu trimitere la Codul de procedură, care nu permite recuzarea procurorului care e pus să decidă asupra recuzării. Puținul timp câștigat, astfel, de Kovesi i-a permis să meargă la audierile pentru postul de șef al Parchetului European, pentru care a luat avionul în aceeași seară.  

În seara următoare, secția anunță cercetări in rem și asupra modului în care procurorul general Augustin Lazăr a redactat un comunicat din ianuarie 2017 în care garanta asupra faptului că toate costurile pentru extrădarea lui Popa au fost plătite de Poliția Română. Detaliul e important pentru că, în declarația sa, Kovesi s-a prevalat atât de comunicatul Parchetului General, cât și de cel al Poliției Române, în care se susținea același lucru. Doar comunicatul Parchetului a ajuns însă „anchetat”, nu și cel al poliției. Augustin Lazăr, aflat deja în procedură de revocare, lansată de ministrul Tudorel Toader, respinsă, însă, de președintele Klaus Iohannis, a expediat dintr-un condei acuzațiile secției speciale, explicând că acestea sunt doar niște „insinuări”, că sunt „neavenite și urmăresc destabilizarea Ministerului Public”.

Nicolae Popa, un „arhitect” al FNI

Statul mai are de plată 341 de milioane de lei către cei păgubiți de Nicolae Popa, până acum fiind plătiți 470.000 de lei. Numai pe anul 2019, autoritatea care se ocupă de administrarea activelor statului are în buget prevăzute 5 milioane pentru plata măcar a o parte din aceste despăgubiri. A căror valoare tot crește, în urma deschiderii de noi procese de cei păgubiți de fostul director al Fondului Național de Investiții (FNI) și a actualizării despăgubirilor la rata inflației. FNI a fost un fond privat, construit ca o structură piramidală, la care Casa de Economii și Consemnațiuni (CEC), de stat, la acea vreme, a garantat banii investitorilor, acum victime ale afacerii puse la cale de Sorin Ovidiu Vântu și condusă de Nicolae Popa. Fostul director al FNI consideră că a fost adus în țară abuziv și că „a venit timpul ca toate abuzurile făcute de acest sistem să înceteze și toți, începând cu Kovesi, să plătească”.

Revanșa?

Sebastian Ghiță a anunţat în 9 decembrie că a făcut o plângere penală pe numele fostei şefe a DNA la Secţia specială pentru anchetarea magistraților. Sebastian Ghiță susține că Laura Codruţa Kovesi i-ar fi cerut să plătească avionul pentru repatrierea fostului director al FNI, Nicolae Popa. Cu o seară înaintea audierii Codruței Kovesi, Ghiță a spus la postul de televiziune la care este patron că a fost audiat în cazul plângerii depuse împotriva fostei șefe DNA, Laura Codruța Kovesi, și că a prezentat procurorilor toate probele pe care le deține, inclusiv fotografia făcută acesteia la el în cramă. În aceeași seară, și fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, fugită în Costa Rica din cauza problemelor sale în Justiție, a spus că i-ar fi făcut fostei șefe DNA cadou bijuterii și poșete, pe care legea ar fi obligat-o să le declare. Pentru cei care cunosc stilul vestimentar și austeritatea aproape bărbătească a Codruței Kovesi, declarația Elenei Udrea a părut ilară și a fost încadrată în seria de răzbunări ale celor care au fost condamnați în urma anchetelor parchetului condus odinioară de Kovesi. Mai ales că Udrea nu s-a putut abține și i-a urat lui Kovesi „bun-venit în clubul penalilor”. Declarațiile celor doi au fost începutul unul val de comentarii ale multor persoane care au avut probleme penale, condamnări și care au fost ținta acțiunilor instituționale ale Parchetului anticorupție. Cătălin Rădulescu și fostul primar al Craiovei și ministrul al Muncii, Lia Olguța Vasilescu, primul, cu o condamnare penală, iar cea de a doua, anchetată de DNA în 40 de dosare penale, au comentat și ei situația.

Cod de resetare și repoziționare

Vestea anchetării lui Kovesi a funcționat ca un cod de resetare dat în întreg sistemul de justiție, dar și pentru clasa politică. S-au lansat atacuri la secția specială, căreia i s-a cerut pur și simplu desființarea. Au apărut luări de poziție în favoarea procurorilor noii secții din partea celor care până deunăzi se constituiau în purtători de cuvânt ai atacurilor împotriva procurorilor anticorupție conduși cândva de Kovesi.

A fost cazul șefei Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, care de la înălțimea funcției din care se garantează protejarea magistraturii s-a arătat indignată de discursul clasei politice și al unor lideri de opinie în legătură cu activitatea secției speciale care o anchetează pe Kovesi. Ea a invocat „depășirea limitelor admisibile ale discursului public, de natură a intimida și afecta grav independența procurorilor”. Luarea sa de poziție a fost ironizată de procurorul care îl anchetează pe liderul PSD, Liviu Dragnea, dar și de Asociația Procurorilor, care i-a reproșat dubla măsură. În urma acestei ieșiri publice, Lia Savonea, șefa CSM, s-a ales și cu o plângere la Inspecția Judiciară, pentru că a transmis un comunicat neasumat de plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Uniunea Salvați România, autoare a demersului, a cerut sancționarea sa și suspendarea din funcție pe durata procedurii disciplinare.

PNL a cerut direct desființarea secției și a dat asigurări că, atunci când va ajunge la putere, va fi printre primele lucruri pe care le va face, arătând că anchetarea candidatului român la șefia Parchetului European confirmă avertismentele PNL, lansate încă de la modificarea legilor Justiției, că secția a fost înființată ca „o structură manevrată politic în interiorul sistemului de justiție cu scopul de a pune presiune asupra magistraților, de a-i intimida și de a se răzbuna în momente critice pentru a-i da drept exemplu pe cei care își permit să desfășoare anchete de mare corupție ce îi pot viza pe mai marii zilei”. PNL amintește prin vocea liderului său, Ludovic Orban, că secția specială a fost înființată în ciuda avizului negativ al Consiliului Superior al Magistraturii.

Acesta a fost și momentul în care Tudorel Toader a anunțat că va da o ordonanță de urgență prin care să se stabilească criteriile în baza cărora vor fi desemnați cei trei procurori care vor reprezenta România la Parchetul European. De asemenea, deranjat de faptul că șeful Parchetului General poate infirma soluțiile date în dosarele secției speciale de anchetare a magistraților, Tudorel Toader a pregătit textul pentru încă o ordonanță de urgență, prin care să modifice din nou legile Justiţiei. Astfel, ministrul vrea să-i dea șefului Secției speciale de investigare a magistraților puteri depline, urmând ca aceasta să iasă de sub autoritatea procurorului general al României. De asemenea, Secţia pentru Procurori din CSM ar urma să fie eliminată din procedura de numire a şefilor marilor Parchete în favoarea plenului CSM. O altă modificare prevede că președintele este obligat să emită decretele de numire a celor propuși de ministrul justiției.

Presiunea internă, favorabilă extern

Primul și cel mai dur semnal extern împotriva anchetării lui Kovesi a venit din partea președintelui Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag, Gunther Krichbaum, un cunoscător al spațiului românesc, căsătorit, de altfel, cu o româncă.

Krichbaum i-a scris prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, în care acuză direct guvernul de la București pentru anchetarea lui Kovesi. El consideră că acest eveniment „a depășit o linie roșie” și îi cere lui Timmermans să activeze Articolul 7 din Tratatul UE, împotriva României.

„…Ce alți pași viitori în direcția demontării statului de drept se mai așteaptă din partea Guvernului României până când Comisia va declanșa procedura pentru activarea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene?”, scrie Krichbaum.

Activarea Articolului 7 din Tratatul UE împotriva unui stat membru UE duce la blocarea dreptului de vot al acelui stat în Consiliul UE, ceea ce se traduce prin suspendarea de facto a drepturilor sale de membru. El vorbește în scrisoarea sa de faptul că ancheta este „foarte clar motivată politic, pentru a torpila candidatura foarte promițătoare a Laurei Kovesi” la șefia Parchetului European, și invocă „timpurile întunecate ale dictaturii comuniste, pe care credeam că România le-a depășit de mult”. Krichbaum spune despre Kovesi că  este „predestinată” pentru această funcție și că Parisul și Berlinul s-ar putea înțelege pentru a-i ceda locul, ceilalți doi contracandidați la șefia Parchetului European fiind un german și un francez. Krichbaum i-a sugerat ministrului justiției din România, la vizita sa recentă în România, să susțină candidatura lui Kovesi și să nu-i pună piedici. La scurt timp, ministrul român al justiției a trimis o scrisoare omologilor săi din țările membre UE în care le-a cerut să nu susțină candidatura lui Kovesi, motivând revocarea sa pentru abuzurile pe care le-ar fi comis.

Avertismentele lui Krichbaum sunt confirmate chiar de președintele comisiei de selecție a lui Kovesi, Ulrike Haberl, care spune, în scrisoarea trimisă lui Tudorel Toader și președintelui Parlamentului European, că Laura Codruța Kovesi a fost selectată în postura de favorită atât pentru realizările sale la șefia DNA, cât și pentru „capacitatea de a rezista la o presiune considerabilă”.

Și șeful grupului ALDE din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, i-a cerut președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, să protejeze integritatea procesului de selecție a șefului parchetului european, „în contextul atacurilor guvernului român la adresa Laurei Kovesi”. După șeful familiei politice din care face parte ALDE română, formațiune condusă de Călin Popescu Tăriceanu, a venit și rândul socialiștilor, din familia cărora face parte, încă, PSD. Frans Timmermans a lăudat activitatea lui Kovesi și a spus că „în lupta împotriva corupției, în viziunea mea, doamna Kovesi a făcut o treabă excelentă de-a lungul anilor și este un procuror foarte bun. Pot depune mărturie, că am văzut-o la treabă și cred că este un procuror excelent. A făcut o treabă foarte curajoasă în România”. Timmermans face parte din aceeași familie politică cu a partidului condus de Liviu Dragnea, Partidul Socialiștilor Europeni. La scurt timp, a apărut o informație că PSD negociază intrarea în grupul suveraniștilor, condus de Matteo Salvini, care vrea să-și facă intrarea în Parlamentul European la alegerile de anul acesta. De altfel, PSD va absenta și de la congresul socialiștilor europeni, care se va desfășura în perioada 22-23 februarie la Madrid, ceea ce dă întrucâtva apă la moară speculațiilor că ar intenționa să schimbe barca politică europeană.

Raluca Prună, fost ministru al justiției: totul e făcut ca s-o împiedice pe Kovesi să acceadă la Parchetul European –„Este evident că miza este, în primul rând, una politică și, apoi, de fragilizare a credibilității Codruței Kovesi, care este în pole position în procedura de nominalizare a primului procuror european. Nu vreau să fac aprecieri cu privire la afacerea judiciară, dar pot să fac aprecieri cu privire la context. Este cel puțin suspectă urgența, în urma unei plângeri a unei persoane condamnate definitiv, care a fugit de executarea pedepsei, din cele peste 1.500 de dosare ale secției de investigare a infracțiunilor săvârșite de magistrați. Este oarecum suspectă, dacă nu ciudată urgența. De ce acum? Mai ales că afacerea privește o procedură de extrădare care a avut loc acum aproape zece ani. Deci nimic nu justifică această urgență. Este evident că totul e făcut pentru împiedicarea Codruței Kovesi să acceadă în această funcție de mare demnitate la nivelul UE.  Este păcat că secția aceasta debutează confirmând temerile celor care au spus că va fi un instrument politic. Nu vreau să arunc blam asupra întregii secții, ci doar spun că, în acest context, această „afacere” în care s-au aruncat rapid, cu comunicate date vineri noaptea, nu face decât să confirme rezervele exprimate încă dinainte de înființarea secției. Cât privește scrisoarea trimisă de ministrul justiției, care le-a trimis omologilor săi din UE o scrisoare în care le atrage atenția asupra «abuzurilor» săvârșite de Codruța Kovesi, cred că se înscrie în aceeași linie regretabilă, care nu are alte explicații decât cele politice, ale unei coaliții care nu mai știe ce să facă pentru a destructura justiția din România și pentru a-i convinge pe partenerii europeni că ceea ce fac fac bine. Toată mitologia asta la care asistăm în ultimii doi ani, care vorbește despre abuzuri săvârșite de statul paralel împotriva cetățenilor onești, se bazează numai pe afirmații politice. Noi nu am văzut nicio hotărâre în instanță care să fi constatat, măcar într-un caz, că a fost cineva condamnat în mod abuziv. Avem în Codul penal infracțiunea de „represiune nedreaptă”. Dacă cineva consideră că împotriva sa s-a luat o hotărâre abuzivă, poate să se ducă în instanță ca să-și găsească dreptatea. Or, puterea PSD-ALDE răstoarnă această chestiune și decretează abuzul prin declarații politice și nu prin lege. Cel mai probabil, vom asista la o ordonanță de urgență prin care se va decreta, prin lege, că toate dosarele din România, care au fost supuse judecății în anumite completuri, trebuie revăzute. Și așa ceva este nemaiauzit: a decreta abuzul, la modul general, prin ordonanță de urgență sau prin lege.”

Judecătorul Horatius Dumbravă, fost președinte al CSM: toată această discuție despre citarea lui Kovesi e deplasată„Ca magistrat, mă feresc să fac comentarii asupra cauzei. Ce trebuie spus este că această structură de Parchet a fost înființată – chiar dacă au existat critici la adresa acestei structuri, cum și eu am fost –, există, este prevăzută de lege, a trecut de controlul Curții Constituționale de trei ori, așa încât avem de-a face cu o structură legală. Toată această discuție privind citarea doamnei Kovesi, mie, ca magistrat, mi se pare oarecum deplasată. Discuția a fost declanșată și de domnia sa pentru că decența profesională a unui magistrat spune că, atunci când ești citat, este un act procedural. Este greu să spui că este un act abuziv. Mi se pare că acest accent care s-a declanșat împotriva sau pentru prezența doamnei Kovesi sau dacă este sau nu o coincidență (cu audierea pentru șefia Parchetului European – n.r.) nu poate fi calificat ca un abuz, câtă vreme nu avem elemente că ar fi fost un abuz. Pe acte procedurale, doamna Kovesi beneficiază de prezumția de nevinovăție, are posibilitatea, ca orice parte în orice proces din România, să-și facă apărări. De aceea cred că această discuție a fost deplasată și că a fost inițiată și a contribuit inclusiv domnia sa la această discuție în spațiul public. De altfel, după cum vedeți, a făcut acte procedurale și s-a comportat ca orice alt cetățean. De aceea nu înțeleg  întreaga discuție în cauza domniei sale. Nu este singura care a fost chemată la Parchet. Sunt zeci și sute de magistrați, care nu au făcut o chestiune publică din asta.”