Guvernul Orban își asumă răspunderea pentru revenirea la alegerile în două tururi, decizie care va complica scena politică românească. Nu este o mișcare, care are garanții de reușită, însă există șanse ca statul să se redreseze, iar primarii să fie din nou aleși de un procent reprezentativ din populația cu drept de vot, ceea ce nu este cazul la alegerile dintr-un singur tur. Spre exemplu, în 2016, Gabriela Firea a fost votată de 14,5% din totalul electoratului de 1,7 milioane de bucureșteni cu drept de vot, potrivit calculelor Reporter Global. Cum s-a ajuns aici? Din cei 1,7 milioane, doar 33,22% s-au prezentat la vot în weekendul alegerilor, fiind cea mai mica prezență la alegerile locale din Capitală în 25 de ani. Din procentul acesta, 42,97% au votat-o pe Firea, adică 246.553 de oameni. Astfel, alegerile locale într-un singur tur, combinate cu dezinteresul populației de a merge la vot, au dus la o situație paradoxală – aleși ajunși în funcție cu un procent minor. Revenirea la alegerile în două tururi ar putea să le dea primarilor mai multă legitimitate, fiindcă ar însemna un procent mai mare de votanți.

„Desigur, atunci când ești ales într-un singur tur, ai în spate un procent mai mic din populație, nu tocmai reprezentativ, iar în 2016 a fost și cea mai slabă prezență la vot. Nu este moral și nu este corect, dar nu putem spune că nu este constituțional. Nu putem da timpul înapoi, asta au ales oamenii atunci într-un singur tur. Important este ce vom face de acum încolo”, a declarat politologul Sorin Ioniță. El a explicat pentru Reporter Global că măsura luată de Emil Boc acum 9 ani a fost pentru a le asigura primarilor PDL încă un mandat. „A fost o încercare pentru a asigura mandatele primarilor, iar rezultatul a fost cel pe care îl știm cu toții. În politică se mai încearcă și se mai greșește, dar se poate reveni la alegeri în două tururi și atunci va fi reprezentat un procent mai mare din populația cu drept de vot”, a spus Ioniță.

La rândul său, politologul Adrian Zăbavă amintește că funcționăm într-un sistem politic reprezentativ, iar cu cât este mai amplă reprezentarea, cu atât mai bine pentru societate.

„Din acest punct de vedere, anomaliile născute din legea alegerilor locale într-un singur tur de scrutin, printre care și alegerea Gabrielei Firea cu voturile a doar 14,5% dintre bucureșteni, nasc frustrări sociale și duc la îndepărtarea cetățenilor din viața „cetății”. Aceste situații sunt rezultatul calculelor politice pe care diferite partide și le-au făcut în timp, interesul de partid, electoral, fiind ales în detrimentul interesului cetățenilor, al democrației. Mai mulți primari în funcție pentru un partid înseamnă mai multe șanse de păstrare a acelor funcții într-un singur tur de scrutin, spre deosebire de două tururi, atunci când șansele primarilor în funcție scad exponenţial”, a explicat Zăbavă pentru Reporter Global.

Proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin, asumat de guvernul PNL în funcție, va ajunge la parlament pe 29 ianuarie, când Legislativul se va reuni în şedinţă comună. Astfel, asumarea răspunderii de către Executivul Orban este doar un prim pas, atrage atenția Zăbavă.

„PSD și-a anunțat deja intenția pentru depunerea moțiunii de cenzură, iar sprijinul asigurat de UDMR în cazul de față dă șanse mari de reușită moțiunii, care ar însemna automat anularea efectelor legii pentru două tururi de scrutin la alegerea primarilor. Deși au existat semne de întrebare vis-a-vis de dorința PNL de a pune în practică aceste proiect, asumarea răspunderii și declarațiile multiple ale lui Klaus Iohannis pe această temă ne arată că tabăra Iohannis – PNL își dorește atât alegeri locale în două tururi, cât și alegeri anticipate. Însă sprijinul primit din partea altor partide deocamdată nu e de ajuns, iar răspunsul PSD la jocul PNL va fi cel decisiv. Există șanse să ne votăm primarii în două tururi, dar nu e nici pe departe o certitudine”, a spus Zăbavă.

În cazul în care vom rămâne la alegeri într-un singur tur, partidele pot face o campanie amplă, cum au făcut politicienii de la Budapesta, a explicat Sorin Ioniță. „Dacă vom rămâne la un singur tur, partidele pot face alegeri preliminare, cum au făcut în Ungaria, ca să atragă atenția votanților, sunt multe subiecte de discutat: RADET-ul, traficul, poluarea, probleme care îi supără pe bucureșteni de ani de zile”, a spus Ioniță.

Guvernul încă nu a stabilit o dată exactă a alegerilor locale, fiindcă nu este clar în câte tururi de scrutin se vor ține acestea, dar momentan se vehiculează data de 24 mai, fiindcă pe 31 mai sunt Rusaliile, iar pe 7 iunie se depășește mandatul actualilor aleși locali. În cazul în care se va ajunge la alegeri parlamentare anticipate, mai există varianta ca acestea să fie comasate cu localele, pe 14 iunie. ■