În ultima vreme, ambasadele rusești din unele țări UE sunt tot mai active public. Nu face excepție nici ambasada Rusiei la București. Cel mai recent – și mai notoriu – caz este al postării de pe Facebook în care ea își arată preocuparea pentru imaginea din 1945 a soldatului sovietic. Este o îngrijorare mai veche a diplomației rusești, care, ca și Stalin odinioară, crede că cineva impune memoriei colective din România și din alte țări est-europene să dea mai multă greutate apucăturilor orientale ale soldaților Armatei Roșii decât faptelor lor de arme care au dus la înfrângerea Germaniei naziste.
Interesant e însă că ambasadele primesc replici de la nivel ministerial – ceva ce, pe vremea URSS-ului, era aproape de neconceput. S-a întâmplat în cazul României, dar și în cazul Bulgariei. Aici povestea e în felul următor: rușii le-au făcut cadou locuitorilor din Sofia un brad de Crăciun. La scurt timp, pomul a fost împodobit de activiștii bulgari pro-ucraineni cu ornamente reprezentând navele ucrainene capturate de ruși în Marea Azov. Șeful partidului pro-rus bulgar s-a supărat și a scris un articol în care îi jignește pe activiștii pro-ucraineni. Articolul e preluat pe pagina de Facebook a ambasadei Rusiei, un gest care e criticat apoi de către ministerul de externe bulgar.
A treia semnalare vine de la ambasada Rusiei la Londra. Aici ambasadorul anunță, înaintea ministerului său, că relațiile diplomatice ruso-britanice s-ar putea îmbunătăți deoarece s-ar fi ajuns la un acord prin care diplomații reciproc expulzați de cele două părți după scandalul Skripal vor reveni parțial la posturi. Acordul nu e confirmat de partea britanică, dar e făcut public într-un alt moment de tensiune: CNA-urile din cele două țări verifică activitatea BBC-ului, respectiv a postului Russia Today. Simultan, un ziar londonez a dezvăluit ce jurnaliști britanici colaborează cu Sputnik UK, iar presa pro-Kremlin a publicat în replică numele și fotografiile jurnaliștilor ruși de la BBC WS Rusia.
Încercările dirijate de la Kremlin de a influența dezbaterile publice (electorale sau nu) din unele țări occidentale au fost probate de mai multe documentări, europene și americane. Acum și ambasadele rusești apar în peisaj, lăsând morga diplomatică la o parte. Dacă tot s-a aflat, măcar să fie deci pe față.