ANALIZĂ: Energia Europei, sub ameninţare. Consecințele pot fi dramatice

103
5 minute de lectură

În vremuri de provocări globale în multe privinţe – de la schimbările climatice, la incertitudinea economică şi politică, Europa de Sud se confruntă cu o altă ameninţare serioasă, scrie Free West Media într-o analiză preluată de RADOR.

Redăm articolul integral:

Este o ameninţare la adresa securităţii energetice, care poate duce la tensiuni transnaţionale grave şi la consecinţe dramatice pentru Europa.

Unul dintre principalii factori care contribuie la această ameninţare este criza politică şi economică din Ucraina. Această ţară măcinată de corupţia endemică, de diviziuni politice şi de un război violent în regiunea rebelilor din Donbas, este în proces de formare a unui nou guvern în urma alegerilor parlamentare organizate la mijlocul lunii iulie.

Ucraina are o importanţă crucială ca un coridor energetic pentru Europa. Incapacitatea sa de a face faţă problemelor interne şi de a-şi asigura rolul de nod de tranzit de încredere, împreună cu un viitor incert privind obligaţiile sale contractuale cu furnizorul rus Gazprom, reprezintă o ameninţare reală pentru lunile de iarnă viitoare.

Flagelul corupţiei ucrainene şi al intereselor private ale oligarhilor, care au avut prioritate asupra intereselor publice, pare să se răspândească în alte ţări ale Europei. Bulgaria este încă o victimă recentă a unei astfel de corupţii.

Motivul pentru care aceste activităţi ilicite s-au înrădăcinat este faptul că pilonul bulgar al extinderii conductei de gaze naturale Turkish Stream trebuia să devină una dintre principalele rute de furnizare a gazului către Europa de Sud, contribuind la diversificarea aprovizionării cu gaze spre Serbia, Ungaria , Croaţia şi alte ţări din regiune.

Conducta de 480 km va opera între Turcia şi Serbia, prin Bulgaria, oferind o rută eficientă pentru tranzitul de gaze şi pentru reducerea dependenţei regiunii de tranzitul gazelor din Ucraina. Cu toate acestea, este foarte posibil ca această conductă specială să nu fie finalizată până în 2021-2022.

Motivul întârzierii sunt continuele şi acerbele dispute juridice între Bulgartransgaz şi consorţiul ARKAD, condus de Arkad Engineering din Arabia Saudită.

Povestea din spatele acestui proces este una destul de particulară.

ARKAD a câştigat licitaţia pentru construcţie oferind cel mai mic preţ, ceea ce a fost o surpriză pentru adversarii ARKAD din consorţiul pentru Dezvoltarea Gazelor şi Extindere din Bulgaria (GDEB). ARKAD s-a oferit să construiască extinderea de 474,7 km cu 1,1 miliarde de euro, până la sfârşitul anului 2020, comparativ cu 1,6 miliarde de euro oferite de rivalul său.

Cel mai probabil motiv pentru victoria ARKAD a fost sprijinul oligarhilor bulgari conectaţi politic. În ciuda succesului licitaţiei, Bulgartransgaz şi Arkad Engineering nu au putut să semneze un contract, deoarece firma saudită nu a furnizat toate documentele cerute de lege, în ciuda mai multor amânări acordate de Bulgartransgaz.

Între timp, GDEB i-a spus consprţiului Bulgartransgaz că este pregătit să ofere o reducere de 31,1 la sută la preţul oferit iniţial, pentru a se potrivi cu preţul ARKAD. Având în vedere aceşti factori şi importanţa proiectului, Bulgartransgaz a spus că îşi modifică decizia iniţială şi a adjudecat contractul de construcţie către consorţiul Bonatti-Max Streicher.

ARKAD a acţionat rapid şi a contestat decizia Bulgartransgaz de a-l descalifica în calitate de câştigător la autoritatea bulgară a concurenţei. CPC, organismul antimonopol însărcinat să se pronunţe asupra litigiilor privind achiziţiile publice, a declarat că decizia Bulgartransgaz a fost ilegală, deoarece nu îndeplinea cerinţele legale necesare pentru a face compania să îşi modifice decizia de atribuire a ofertei.

La începutul lunii iulie, consorţiul GDEB a atacat decizia CPC la Curtea Administrativă Supremă, redeschizând litigiul. Drept urmare, construcţia va fi întârziată. Întârzierea la secţiunea bulgară înseamnă că Gazprom nu va putea folosi decât TurkStream pentru a expedia gazul în Bulgaria şi din Bulgaria către Grecia, Macedonia şi România, prin reţeaua existentă.

Deocamdată, Serbia, Ungaria, Bosnia şi Herţegovina, şi Croaţia vor rămâne, în consecinţă, în continuare total dependente de ruta ucraineană. Lipsa de transparenţă în procesul de licitaţie i-a făcut pe mulţi să se întrebe ce s-a întâmplat cu un proiect clar şi transparent, care trebuia să livreze gaz în casele lor şi să le asigure căldura pe timpul iernii.

Problema strategică mai mare este însă dacă UE este într-adevăr angajată să-şi diversifice rutele de aprovizionare cu energie pentru a reduce dependenţa de factorii politici nesiguri. Ne-am aştepta ca noua conducere a UE să ia foarte în serios corupţia în sectorul energetic şi să adopte o poziţie de toleranţă zero faţă de tranzacţiile dubioase din interior, care au un impact negativ asupra vieţilor a milioane de europeni.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele