ANALIZĂ | Riscuri de încetinire prelungită a economiei în Zona Euro

46
Sursa: Pixabay
3 minute de lectură

Factorii defavorabili externi au deja un impact evident asupra creşterii economice în Zona Euro, se arată într-o analiză semnată economiștii Holger Schmieding, Kallum Pickering şi Florian Hensel, preluată de RADOR.

Având în vedere climatul în continuare negativ din comerţul internaţional şi turbulenţele din ce în ce mai accentuate în perspectiva ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit), revizuim previziunile noastre pentru câteva economii mari.

Considerăm că până la sfârşitul anului 2019, per ansamblu, creşterea economică va fi lipsită de vitalitate în Zona Euro şi Marea Britanie, iar în Germania, care este în principal o ţară exportatoare, va tinde spre stagnare.

Concret, pentru Zona Euro, ne așteptăm la o creștere de 1,2% în 2020, faţă de 1,4% cât a fost estimarea noastră inițială, și de 1,1% în 2019. În Germania, economia ar putea înregistra o relansare de doar 1% faţă de prognoza iniţială de 1,3%, prognoza pentru acest an fiind de 0,6%.

În Marea Britanie, întrevedem posibilitatea creșterii PIB-ului cu 1,2% față de estimarea anterioară de 1,3% pentru acest an și cu 1,8% în loc de 1,9% în 2020. Bineînțeles, există anumite condiții pentru se reuşi acest reviriment economic.

De la începutul anului 2018, riscurile politice prevalează în faţa principalilor indicatori economici.

La începutul anului 2019 am semnalat patru condiţii de bază care ar trebui îndeplinite pentru ca ritmul de creştere a PIB-ului să revină la niveluri obişinuite, şi anume: băncile centrale ar trebui să aibă o atitudine moderată, tensiunile din comerţul internaţional ar trebui să cunoască o atenuare, China ar trebui să consolideze cererea, iar Marea Britanie ar trebui să evite o retragere dezordonată din UE.

Până acum s-au înregistrat puţine progrese: Rezerva Federală reduce dobânzile, BCE o urmează cu atenţie, iar Banca Angliei a „îngheţat” pentru moment orice planuri de creştere a costului de împrumut. De la sfârşitul anului 2018, China a aplicat o serie de măsuri monetare şi bugetare moderate, iar guvernul este dispus să ia şi alte măsuri.

Cu toate acestea, indicele managerilor de achiziţii (PMI), situat la 49,7 de unităţi în luna iulie, continuă să se află sub pragul de 50 de unităţi care separă dezvoltarea de contracţia economică.

Însă cea mai mare teamă la nivelul comerţului internaţional, adică un război total cu contramăsuri de ambele părţi între SUA şi UE, nu s-a confirmat încă. Deşi considerăm că este extrem de improbabil ca Washingtonul să impună în cele din urmă taxe de ordinul a 25% importurilor de automobile din Japonia şi UE, ameninţarea planează. Cu toate că au loc negocieri cu întrerupere între Beijing şi Washington, cele două părţi nu au reuşit să gestioneze divergenţele lor comerciale.

Odată cu preluarea funcţiei de prim-ministru de către Boris Johnson în Marea Britanie, o ieşire dezordonată a ţării din UE are şanse de 40% să se întâmple.

Cu toate acestea, ipoteza noastră de bază rămâne aceeaşi şi anume că disputele comerciale tind să fie rezolvate, Marea Britanie va evita, chiar dacă cu dificultate, o ieşire dură, iar ritmul de creştere a importurilor Chinei va fi relansat.

Însă şansele de reglementare în următoarele trei luni atât a problemelor comerciale de bază, cât şi a celor legate de Brexit s-au redus.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele