Angajatorii care nu respectă drepturilor prevăzute de legislație ale personalului angajat riscă sancțiuni din partea autorităților și pierdera angajaților. Prestarea de ore suplimentare este reglementată destul de clar în legislația românească, însă lasă loc de interpretări, potrivit Deloitte.

Angajatul are dreptul să solicite compensații dacă angajatorul i-a cerut expres să rămână peste program sau dacă a acceptat tacit pe motiv că trebuie finalizat un proiect în regim de urgență și angajatului i-ar fi fost imposibil să îndeplinească această sarcină în timpul normal de lucru.

În schimb, angajatul nu este îndreptățit la compensații pentru ore suplimentare în cazul în care a rămas la muncă peste program din alte motive (interese personale, lipsă de eficiență etc.), delimitarea imparţială a celor două cauze este, însă, dificil de realizat.

În cazul în care documentaţia angajatorului nu este completă există riscul să încaseze o amendă considerabilă, întrucât prevederile legale privind plata orelor suplimentare tocmai au fost modificate în Parlament.

Dacă, în prezent, angajatorul riscă o amendă de până la 3.000 de lei pentru încălcarea reglementărilor privind orele suplimentare, indiferent de câți angajați sunt în această situație sau despre câte ore este vorba, după intrarea în vigoare a noilor prevederi, amenda se va aplica pentru fiecare angajat aflat în această postură, mai arată analiza Deloitte.

Dincolo de posibilele amenzi, există riscul pierderii angajaţilor şi dificultatea ulterioară de a atrage noi angajaţi, pentru că cei mai importanți ambasadori ai brandului de angajator sunt chiar salariații existenți.

Pe de altă parte, un număr consistent de ore suplimentare nu înseamnă o productivitate mai mare. Absenteismul este o consecinţă a acestor situaţii. Fie că sunt prezenți la serviciu, fie că lipsesc în principal din motive medicale, productivitatea oamenilor este semnificativ afectată.