Anticamera alegerilor. Partidele fac jocuri de poziționare

14
11 minute de lectură

Anul 2020, la fel ca 2019, este unul al marilor confruntări electorale, de această dată cu mize și încrâncenări mult mai mari. Alegerea europarlamentarilor nu ar fi fost un proces atât de interesant dacă nu ar fi fost combinat cu referendumul convocat de președinte. Prezidențialele au fost cu final anunțat, singura nedumerire nefiind legată de „cine”, ci de „cât”. Aceste două scrutine au fost hârtia de turnesol pentru alegerile locale și parlamentare din acest an.

Foto: Bogdan Cristel

Pe partea stângă a arenei politice aleargă doar doi competitori, PSD și Pro România, în timp ce pe culoarul din dreapta este o aglomerație mare, toate formațiunile fiind atente la liberali, care s-au plasat în frunte, odată cu victoria lui Klaus Iohannis. În ambele tabere, dar și între cele două, e un continuu du-te-vino și o târguială din care au de câștigat cei care oferă un pachet mai atractiv. Migratorii solitari sunt și ei luați în calcul, pentru că Ludovic Orban, liderul PNL, a demonstrat, atât la moțiunea de cenzură, cât și la învestirea guvernului său, că fiecare vot contează și că merită să te zbați pentru el.

Transferul previzibil al anului

Hârjoana din stânga a lăsat formațiunea lui Victor Ponta, Pro România, fără piese cu greutate. Fostul premier, Mihai Tudose, s-a întors de unde a plecat, la PSD, iar cuplul Daniel Constantin – Sorin Cîmpeanu a sărit gardul și a fost răsplătit de PNL conform negocierilor avute înainte de moțiune și votul de învestire. Liderul formațiunii nu se dă bătut și pune aceste plecări pe seama „durerilor de creștere” ale partidului. Însă Victor Ponta nu exclude o colaborare cu PSD la locale, dar punctual. Vechiul politician riscă și pariază pe oameni noi. „Vor fi oameni care n-au candidat niciodată. E un avantaj pe care îl ai atunci când faci un partid nou”, a explicat Ponta. Fostul premier și lider social-democrat este mai degrabă prudent în declarații legate de cei care au plecat. Însă chiar la începutul ruperii relațiilor, Ponta și Tudose nu au făcut niciun fel de rabat de la vorbe grele aruncate unul altuia.

Mihai Tudose a obținut locul de europarlamentar cedat de Ponta, iar asta s-a lăsat, cu câteva luni în urmă, cu un potop de acuzații reciproce.

În cele din urmă, exact de Bobotează, Tudose, care s-a lăsat curtat intens de Marcel Ciolacu și dădea impresia că greu cedează, s-a reînscris în PSD. Nu singur, ci cu câteva sute de membri după el. Primarul Brăilei, Marian Dragomir, care își dorește un nou mandat și are nevoie de sprijin, l-a tratat pe europarlamentar ca pe un guest star. Și, evident, i-a pus covor roșu în cale.

„Cel mai bun PRIM-MINISTRU, brăileanul care a semnat și demarat cel mai important proiect pentru sud-estul României – Podul peste Dunăre, revine în forță la PSD!”, a anunțat cu surle și trâmbițe Dragomir.
Edilul din Brăila a povestit despre trecutul lor comun, în care au fost și prieteni, și adversari.

Și președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Chiriac, a tras salve de tun și s-a declarat fericit că Moș Crăciun i-a ascultat dorințele: „Uite că rugămintea mea din decembrie s-a îndeplinit. Mă bucur că Marian, colegul meu, i-a semnat adeziunea. Mihai Tudose este un plus pentru noi, ca echipă. Sperăm să fim în echipa câştigătoare”.

Tot ceremonialul a avut loc în prezența liderului interimar al PSD, Marcel Ciolacu. Acesta a explicat de ce nu consideră că Tudose este un traseist. „Nu consider că domnul Tudose a fost traseist politic. Nu consider pe niciun coleg, care a plecat tot către un partid de stânga, ca fiind traseiști politici, dintr-un singur motiv: au fost mult prea multe convulsii în interiorul PSD-ului și s-a ascuns o perioada îndelungată adevărul, ca eu să îmi permit să pun vreo etichetă unui fost coleg”, a afirmat Ciolacu.

Mihai Tudose a făcut și el o radiografie și a observat reacțiile celor din jur. „Eu m-am uitat foarte atent la cine era nefericit când am plecat, la cine e nefericit că m-am întors. Nu sunt un tip comod. Iar asta cu trădarea, trădarea o faci pe furiș, eu am făcut gesturile pe față. Nu au aflat de la televizor că plec. Nici reîntoarcerea nu a fost făcută pe furiș”, a explicat europarlamentarul.

Adversarii politici suspectează altceva, că Tudose s-ar fi întors cu alte gânduri.

Nu toată lumea a primit vestea revenirii lui Mihai Tudose în PSD Brăila cu prea mult entuziasm. Cătălin Iordache, consilier judeţean PND (Partidul Național Democrat-derivat din PP-DD), critică dur evoluția sinusoidală a politicianului PNL.

„Părerea mea este că revine la PSD ca să le garanteze sponsorilor săi că îşi vor lua bani din lucrările podului peste Dunăre. Mi se pare iarăşi de prost gust ca un om ca Mihai Tudose, care a pus cu mine un pariu referitor la alegerile locale şi care se declara mort-copt PSD-ist, să ajungă la Pro România. După care, să voteze guvernul Orban şi apoi să se ducă iar la PSD. Păi, eu nu înţeleg o chestie: dacă ai cerut celor pe care îi conduci sau pe care îi influenţezi să meargă să voteze guvernul PNL, de ce te duci la PSD, pe care tocmai l-ai dat jos?!”, a afirmat Iordache.

Foto: Agerpres

Au bătut și li s-a deschis

Tot în zi de sărbătoare, Boboteaza, membrii fondatori ai Pro România Sorin Câmpeanu și Daniel Constantin au fost primiți în PNL, drept răsplată pentru votul lor la moțiune și învestirea guvernului. Biroul Executiv al PNL a fost în unanimitate de acord cu primirea acestora, mai ales că lor li s-a alăturat o garnitură întreagă din Pro România: deputații Mircea Banias, Damian Florea, Liviu Balint și Georgian Pop, precum și alți membri cu rol de coordonare: Răzvan Mitu, Cristian Cosmin, Raluca Haliţ, Georgică Dumitru, Marius Sanfirişcă, Silvian Dan, Danuţ Feţeanu, George Manciu, Letiţia Stoian și Dan Marian.

Președintele PNL a anunțat că „la nivel naţional, vor fi cooptaţi în structurile de conducere domnul rector Sorin Câmpeanu şi domnul fost ministru al agriculturii, Daniel Constantin”. Orban consideră asta logic, în condițiile în care Victor Ponta i-a făcut o surpriză neplăcută, când i-a abandonat pe liberali la învestirea guvernului. Cu excepția celor care au votat și au plecat. „Pro România a fost alături de noi la dărâmarea guvernului PSD, după care a rămas alături de PSD şi a refuzat învestirea. Acești colegi nu au vrut să se întoarcă alături de PSD şi decizia lor a fost categorică de a susţine guvernul PNL”, a afirmat Orban. Liderul liberal i-a mai apreciat pe aceștia că nu au rămas „rătăciți pe la ușile PSD”.

Victor Ponta nu s-a arătat foarte afectat de loviturile primite în rafală. Alături de Corina Crețu, speră să refacă partidul cu oameni noi și consideră un avantaj faptul că aceștia nu trebuie să stea la coadă pentru a prinde loc pe liste la alegeri. „Am fost atâția ani și la PSD, era foarte greu, că erau oameni în funcții, erau alții care spuneau că sunt de 10, 15 ani în partid și că vor să candideze, că s-a eliberat locul. La Pro România, fiind totul nou, e mai degrabă invers, noi căutăm candidați. În schimb, au și venit oameni tineri, a fost o surpriză pentru mine”, a arătat liderul Pro România. Ponta nu exclude alianțe locale cu PSD, dar regula va fi cu candidat propriu.

În PSD, cotele staționează

Situația din PSD staționează. Până la congresul extraordinar de la finalul lunii februarie, oamenii stau în expectativă. Desigur, s-au stricat și format tabere, însă totul este ținut sub capac. Marcel Ciolacu nu știe dacă va candida sau nu, dar spune că o vrea pe Gabriela Firea în echipă. Posibil să fi luat aminte la învățăturile lui Liviu Dragnea, care recomanda, pe când relația lor era bună, să nu-și facă vrăjmaș din ea. Apoi, el însuși și-a ignorat sfatul și Firea a devenit lidera puciștilor. Ciolacu vrea să modernizeze partidul, dar caută resurse vechi. El i-a propus lui Robert Negoiță să revină în partid și să candideze sub culoarea roșie. Edilul de la sectorul 3 face nazuri și pune condiții legate, în special, de moralitate: cheltuielile făcute de PSD din bani publici să fie transparente, delimitarea oficială de Liviu Dragnea și Viorica Dăncilă și o lege nouă pentru achizițiile publice.

Doar după ce PSD își pune cenușă-n cap, Negoiță este dispus să revină. „Actuala conducere a partidului trebuie să-și asume și să ceară scuze public pentru modul în care a fost condusă România de către PSD în ultimii ani. PSD trebuie să ceară scuze românilor pentru că l-au susținut în funcția de președinte al partidului și de președinte al Camerei Deputaților (a treia funcție publică în stat) pe Liviu Dragnea, o persoană malefică, rău intenționată, care, în ciuda evidențelor, a fost susținut în aceste funcții până când a plecat din ele în cătușe”, a scris primarul pe Facebook. Tot acolo i-a răspuns și Ciolacu, cu o rugăminte și o motivațională: „Robert, te aștept la partid alături de o echipă nouă, pe care vreau să o construim împreună! Trecutul nu îl putem schimba, prezentul este o consecință a trecutului. Dar împreună putem schimba viitorul!”.

Foto: Bogdan Cristel

Liberalii aspiră și de-abia mai respiră

PNL a devenit extrem de curtat. La anunțarea victoriei lui Klaus Iohannis, în curtea din Modrogan era puhoi de lume. Unul dintre membrii vechi ai partidului privea cu bucurie și tristețe, amestecate, spectacolul. „Înainte de europarlamentare, creștea iarbă și pe beton în curte, că nimeni nu călca pe aici. Acum au distrus și iarba din grădină”, constata el. Acum, și cei plecați revin la matcă, dar fluxul de nou-veniți, de cei care și-au descoperit vocația de liberali, este de nestăvilit. Lor li se adaugă partenerii de moțiune și învestire, care vor funcții. Cu toate abilitățile lui de negociator, Ludovic Orban de-abia face față și încearcă să domolească valul de aspiranți.

USR pare că a scăpat, pe moment, de scandaluri interne răsunătoare. Teoretic, oamenii lui Dan Barna sunt dispuși la alianțe, la alegerile locale, nu doar cu PLUS, dar și cu liberalii.

Se vehiculează intens informația potrivit căreia PMP și ALDE vor face alianță sau fuziune cu PNL. Oficial, ambele formațiuni spun că vor candida cu liste proprii.

În ceea ce privește UDMR, liderii maghiari încep să aibă emoții legate de pragul electoral. Electoratul lor fidel și tradițional, care vota politicienii uniunii orice ar fi fost, începe să scadă. Pe de o parte, din cauze biologice (îmbătrânire și deces), pe de altă parte, tinerii sunt mai dispuși să trădeze cauza maghiară și trec în tabăra USR. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele