Ar fi fost prea frumos

82
epa07519966 Simona Halep of Romania celebrates after winning her game against Caroline Garcia of France during the Fed Cup World Group, Semi Final between France and Romania, in Rouen, France, 21 April 2019. EPA/CHRISTOPHE PETIT TESSON
Simona Halep of Romania celebrates after winning her game against Caroline Garcia of France during the Fed Cup World Group, Semi Final between France and Romania, in Rouen, France, 21 April 2019. EPA/CHRISTOPHE PETIT TESSON

„Ar fi fost prea frumos” este celebrul titlu al unei cărți scrise de Ioan Chirilă și apărută în anul 1972 care redă perioada anilor 1960-1970, în care doi jucători de tenis români se lansau pe plan mondial: Ilie Năstase și Ion Țiriac. Cartea lui Ioan Chirilă este, în același timp, o cronică a ascensiunii celui mai mare jucător român de tenis al României, Ilie Năstase, incluzând o serie de povești, atât cât se puteau spune la acel moment, despre turneele la care participa alături de Ion Țiriac. Cartea se încheie cu povestea finalei de Cupa Davis, desfășurată la București, între România și SUA. O finală pierdută cu 3-2 de echipa României, după câteva meciuri extrem de disputate.

De atunci, sintagma „ar fi fost prea frumos” a fost folosită de multe alte ori cu ocazia diverselor competiții la care sportivi români au fost aproape de o mare performanță, dar pe care au ratat-o la limită.

„Ar fi fost prea frumos” se potrivește, din păcate, și pentru meciul României cu Franța din semifinala de Fed Cup. România era cotată înainte de începerea partidei ca favorită. Era destul de mult entuziasm în acest pronostic care se baza pe două atuuri: Simona Halep și victoria din meciul cu Cehia, de la Ostrava.

Adevărul este că victoria în fața Cehiei a fost una excepțională. Cum a fost ea obținută? Prin două victorii ale Simonei Halep și câștigarea meciului de dublu, de către perechea Irina Begu-Monica Niculescu. S-a mizat mult pe faptul că situația se va repeta la meciul de la Rouen, cu Franța. Adică, Halep va face două puncte și un al treilea ar fi putut veni din oricare altă parte, de la simplu sau de la dublu.

Numai că la Rouen lucrurile au fost mai complicate. Socoteala de la Ostrava nu s-a potrivit decât până la un punct, adică până la Halep. Simona a declarat la începutul anului și înaintea fiecărui meci de Fed Cup că obiectivul ei important pentru anul acesta este calificarea echipei în finala Fed Cup. Afirmația a contrariat puțin. Mulți s-au întrebat de ce și-ar fi propus jucătoarea aflată în top mondial o astfel de țintă. În loc, de exemplu, să vorbească despre încă un titlu de Grand Slam.

Pe de altă parte, s-a luat în calcul că declarația este mai degrabă una condescendentă, politicoasă. Nu a fost deloc așa. Halep a demonstrat că a vorbit cât se poate de serios atunci când a spus că Fed Cup este un obiectiv prioritar pentru ea anul acesta. A demonstrat acest lucru pe teren, în meciul cu Franța. A jucat foarte atent partida cu Kristina Mladenovici, un meci care a început foarte strâns și care, fără multă atenție, putea să devină mai complicat. A demonstrat-o în partida de trei ore cu Caroline Garcia, pe care a câștigat-o la mare luptă și la un nivel egal cu orice meci din tururile finale ale unui turneu de Grand Slam. Și, în fine, a demonstrat atunci când a cerut să joace meciul decisiv de dublu, într-o situație în care efortul din meciul cu Garcia fusese evident, iar o ușoară accidentare apăruse chiar în timpul partidei.

Mai mult, surse din zona echipei afirmă că Simona a avut în toată această perioadă rolul unui lider de echipă care a încercat să atenueze asperitățile care au mai intervenit. Oarecum inevitabile și foarte prezente la acest nivel. Vezi doar relația rece dintre Mladenovici și Garcia, o legătură pe care antrenorul nejucător al Franței, Julian Benneteau, a reușit să o repare la timp, în numele echipei, pentru ca dublul format din cele două să aducă punctul decisiv pentru Franța.

Așadar, Simona Halep a făcut tot ce a putut pentru ca România să se califice în finală. Din păcate, nu a fost suficient. Din câteva motive. Primul este că România a avut nenorocul ca anul acesta să aibă toate celelalte jucătoare într-o cădere de formă sau venind după accidentări.

Fans of Romania cheer prior to the game between Simona Halep of Romania and Kristina Mladenovic of France during the Fed Cup World Group, Semi Final between France and Romania, in Rouen, France, 20 April 2019 EPA/CHRISTOPHE PETIT TESSON

De exemplu, Irina Begu a încheiat anul trecut pe locul 66, iar acum se află pe poziția 83. Mihaela Buzărnescu a căzut de pe locul 24 pe 30. Pare nesemnificativ, dar trebuie să adăugăm că Buzărnescu a câștigat anul acesta numai două meciuri și a avut o prestație de remarcat într-o partidă disputată recent cu Caroline Wozniacki. În fine, Monica Niculescu a coborât anul acesta la simplu de pe poziția 78 pe locul 130. La fel stau lucrurile și cu Ana Bogdan și Sorana Cîrstea. Toate aceste date și cifre arată declinul întregii echipe de Fed Cup, nu doar al unei jucătoare.

În aceste condiții, România s-a văzut, practic, fără racheta numărul 2, adică jucătoarea care să formeze echipa împreună cu Halep. Mihaela Buzărnescu a jucat, în Fed Cup, trei meciuri la simplu (două cu Cehia și unul cu Franța) fără să câștige vreunul. Irina Begu a jucat cu Franța și a pierdut. Cu alte cuvinte, în patru meciuri, racheta nr. 2 nu a reușit să aducă niciun punct pentru echipă.

Nu este neapărat un caz izolat. De exemplu, Ashleigh Barty a câștigat, aproape de una singură, două meciuri cu SUA și Belarus și a dus Australia în finală. În sensul că în ambele meciuri a făcut două puncte și jumătate (jucând și la dublu). Dar un model sustenabil este acela în care ambele jucătoare pot realiza puncte. Pentru că prima rachetă poate avea o zi complicată, adică poate să piardă un punct sau mai multe.

În căutarea rachetei nr. 2

România ar fi avut nevoie de o a doua rachetă care să poată câștiga. Din păcate, nu a fost cazul. Contextul a fost însă complicat de căderea de formă generalizată a echipei de Fed Cup (cu excepția Simonei Halep, bineînțeles).

Ce a adus meciul de la Rouen? Se spune că o victorie în Fed Cup poate propulsa o carieră pentru o anumită perioadă. Nu este cazul pentru Buzărnescu sau Begu, jucătoare care au pierdut meciurile de simplu.

Cum iese Simona Halep din episodul Rouen? Părerile sunt împărțite. Este clar că jocul Simonei a fost de calitate. Partida cu Garcia a fost extrem de dură, fizic și emoțional, cu unele schimburi de mingi incredibile, din care Halep a ieșit câștigătoare. Două victorii în două zile sunt un bun start pentru sezonul de zgură.

Pe de altă parte, înfrângerea echipei ar putea lăsa unele urme asupra psihicului Simonei. Niciunui jucător nu îi place să piardă, cu atât mai puțin Simonei. Este relevant că Halep nu a participat la conferința de presă de la finalul meciului (de înțeles, cumva) și este de remarcat că a fost un meci cu mult dramatism, dacă luăm în calcul doar accidentarea Irinei Begu și lacrimile pe care câteva componente ale echipei le-au vărsat după jocuri.

Va fi însă de urmărit starea fizică în care va intra Halep în noul sezon de zgură. Un sezon complicat, în care are de apărat aproximativ 3.000 de puncte în clasament la turneele de la Stuttgart, Madrid, Roma și, bineînțeles, Roland Garros. De aceea, sunt foarte importante forma fizică, sportivă și psihică cu care Halep intră în noul sezon. Vom avea primele indicii chiar de la turneele pe zgură aflate deja în desfășurare. Doar să ne aducem aminte că după partida de Fed Cup cu Cehia au urmat turneele de la Doha și Dubai și din SUA, Indian Wells și Miami, pe parcursul cărora Halep a acuzat o stare de oboseală. Rămâne de văzut dacă „turnirul” din Franța i-a deschis drumul către un bun sezon de zgură sau l-a încărcat cu oboseală și griji.

În materie de meciuri pe echipe însă, România a pierdut o șansă mare. O șansă care nu se știe când și dacă va mai reveni într-un viitor apropiat.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele