Un context economic dificil pentru Zelensky

Foto: Getty Images

Conflictul din partea estică a Ucrainei – și, în general, relațiile tensionate cu Rusia – afectează în continuare economia, în condțiile în care vecinul său de la răsărit continuă să fie principalul partener comercial al Ucrainei, cu importuri din Rusia de 8,1 miliarde dolari și exporturi pe piața rusă de 3,7 miliarde dolari în 2018.

Din 2016, economia ucraineană arată semne de stabilizare, după ani de tensiuni politice și economice. Conform FMI, în 2018 țara vecină a înregistrat o creștere a PIB de 3,5%, determinată de cererea internă, în condițiile în care consumul gospodăriilor populației reprezintă aproape 70% din PIB. Totuși, ritmul de creștere a economiei este de așteptat să se reducă, având în vedere constrângerile de politică monetară, care ar trebui aplicate, precum și rambursările semnificative ale datoriilor publice, care vor diminua cheltuielile publice. Estimările pentru 2019 și respectiv 2020 indică rate de creștere de 2,7% și de, respectiv, 3%. În valoare nominală, PIB-ul Ucrainei a fost de 112,13 miliarde de dolari în 2017 și de 126,39 miliarde de dolari (estimare) în 2018, ceea ce, raportat la populație, se traduce într-un PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare de 2.656 de dolari în 2017 și 2.964 de dolari în 2018 (circa 7.900 de dolari la paritatea puterii de cumpărare).

Guvernul a adoptat mai multe reforme pentru a încuraja consumul casnic și a realiza o consolidare fiscală. FMI a felicitat țara pentru politicile sale fiscale și monetare prudente și pentru regimul flexibil al cursului de schimb, care au contribuit la reducerea deficitelor fiscal și de cont curent. Având în vedere estimările FMI pentru anul 2018, totuși, acești indicatori s-au deteriorat ușor, comparativ cu anul 2017, deși deficitul public a fost de -2,6%, iar deficitul contului curent, de -3,1%. Rezervele internaționale au fost parțial reconstruite și încrederea analiștilor economici și investitorilor în economia ucraineană s-a îmbunătățit. Cu toate acestea, în ciuda reducerii oferite de creditori în 2015/2016 și a impactului favorabil al creșterii economiei și al excedentului primar, datoria publică este încă ridicată (estimată la 70,5% din PIB în 2018). Banca Mondială estimează o rată a inflației de 7,3% pentru 2019, după ce, în 2018, aceasta a fost de 10,9%.

Bugetul din 2019, care include creșteri de tarife la energie, dar și economii/reduceri de cheltuieli publice echivalente cu 2,5 procente din PIB, precum și legislația adoptată pentru îmbunătățirea administrării băncilor de stat, a ajutat guvernul să încheie un acord cu FMI. Ucrainei i-a fost aprobat în decembrie 2018 un acord stand-by, pe 14 luni, în valoare de aproximativ 3,9 miliarde de dolari. Programul financiar al FMI se va concentra pe patru priorități: continuarea consolidării fiscale, reducerea în continuare a inflației, consolidarea sectorului financiar și aplicarea unui set concentrat de reforme structurale (administrarea fiscală, privatizarea și guvernanța).

Printre provocările cu care se confruntă țara, problema accesului la energie este de o importanță capitală. Principala prioritate a guvernului este de a-și asigura independența față de Rusia. În ciuda acordurilor eficiente de distribuție, Ucraina a întors spatele companiei Gazprom, după ce aceasta a încetat să mai furnizeze gaze naturale în Ucraina.

Rata șomajului din Ucraina era de aproximativ 9,4% din populația activă în 2018 și se așteaptă să scadă la 9,2% în 2019. Se estimează că sectorul informal din Ucraina reprezintă o treime din PIB-ul țării.

Schimbări în tranzitul gazelor rusești

Sectorul agricol joacă un rol major în economia Ucrainei. În 2017, a contribuit cu 10% la PIB și a angajat 14% din forța de muncă. Principalele produse agroalimentare sunt cerealele, zahărul, carnea și laptele. Ucraina este al cincilea mare exportator de cereale din lume. Uniunea Europeană a redus recent taxele vamale aplicate produselor agricole din Ucraina, ceea ce ar putea fi un avantaj pentru sector. Țara este bogată în resurse minerale, în principal fier și magneziu, precum și în resurse energetice (cărbune și gaz).

Sectorul secundar contabilizează un sfert din populația ocupată și reprezintă 24% din PIB, un PIB care s-a diminuat foarte mult în ultimii ani. Sectorul de producției din Ucraina este dominat de industrii grele, cum ar fi industria metalurgică (Ucraina este cel de-al șaselea producător mondial de fier), care reprezintă în total aproximativ 30% din producția industrială. Cu toate acestea, producția de oțel este în prezent cu mult sub nivelul său de dinainte de 2008. Extracția cărbunelui, produsele chimice, produsele mecanice (avioane, turbine, locomotive și tractoare) și construirea de nave sunt, de asemenea, sectoare importante.

Sectorul serviciilor atrage aproape 60% din forța de muncă și contribuie cu 50% la PIB. Ucraina este o țară de tranzit energetic către Europa de Vest și în Balcani, pentru petrolul și gazele rusești și caspice. Cu toate acestea, în contextul tensiunilor cu Rusia, rolul Ucrainei ca principal coridor de tranzit se va schimba după expirarea contractului actual de tranzit dintre Gazprom și Naftogaz Ukrainy, la 31 decembrie 2019.

Ucraina este o economie foarte deschisă, cu ponderea comerțului exterior în PIB-ul țării de 102% în 2017 (Banca Mondială). Ucraina este cel de-al cincilea exportator mondial de cereale și un exportator major de fier și oțel. În anul 2017, principalele produse exportate au fost semințele de floarea-soarelui, porumbul, grâul și meslinul, produsele din fier, boabele de soia și semințele de rapiță. Principalele produse importate au fost carburanții, vehiculele, medicamentele, pesticidele și îngrășămintele, precum și mașinile.

Per ansamblu, comerțul exterior a fost puternic afectat de conflictul cu Rusia, care a constituit, în mod tradițional, un furnizor important de petrol și gaze, reprezentând aproape un sfert din importurile totale ale țării. În prezent, Ucraina favorizează dezvoltarea relațiilor comerciale cu statele membre ale Uniunii Europene, ca parte a unei schimbări ce urmărește diminuarea dependenței de Rusia. UE și Ucraina au aplicat în mod provizoriu Acordul Aprofundat și Cuprinzător de Liber Schimb (DCFTA), începând cu  ianuarie 2016. În 2017, exporturile de bunuri către UE au crescut cu 29,9%, comparativ cu 2016, iar importurile au crescut cu 21,3%. În ciuda acestui trend, Rusia este în continuare principalul importator și exportator pentru Ucraina. În 2017, principalele piețe pentru Ucraina au fost Rusia (9,1% din totalul exporturilor), Polonia, Turcia, Italia, India și China, iar principalele state furnizoare au fost Rusia (14,6% din totalul importurilor), China, Germania, Polonia și Belarus.

În 2017, deficitul comercial al țării a atins -9,3 miliarde USD (o deteriorare de 35% față de 2016), exporturile crescând cu 18,7%, iar importurile, cu 26%. Exporturile țării au beneficiat de o creștere a cererii din partea UE și a Asiei. Totuși, acestea continuă să fie afectate de scăderea prețurilor la fier și oțel (25% din totalul exporturilor) și de scăderea cererii globale, urmare a disputelor comerciale.

Comentarii