Argumente pro și contra pentru referendum. Klaus Iohannis e pro!

231
Klaus Iohannis, consultări la Palatul Cotroceni cu privire la organizarea referendumului pe Justiție și ce întrebare trebuie pusă - Foto presidency.ro

Pe parcursul a două zile, la Palatul Cotroceni se desfășoară consultări între președintele României și reprezentanți ai societății civile cu privire la oportunitatea organizării unui referendum cu tema sistemul de justiție. În cadrul acestor consultări se va discuta și despre posibila întrebare ce trebuie pusă la acest referendum.

Conform unui participant la aceste consultări, președintele Iohannis e decis să organizeze un referendum în ziua de 26 mai, concomitent cu votul pentru desemnarea viitorilor europarlamentari.

Klaus Iohannis a sugerat într-o intervenție că și-ar dori la acest referendum să adreseze alegătorilor o întrebare simplă și clară.

„Am răspuns invitației președintelui Klaus Iohannis de a comunica poziția comunității Declic despre perspectiva unui referendum pe justiție. Ca de obicei, luăm deciziile importante împreună. Peste 21.700 de membri Declic și-au spus părerea într-un chestionar trimis luni comunității.
97% dintre noi dorim referendum în aceeși zi cu alegerile pentru europarlamentare. Am transmis răspunsurile Administrației Prezidențiale”, se arată într-un mesaj al comunității postat pe pagina de Facebook.

În sondajul realizat pe declic.ro au fost propuse și câteva exemple de întrebări, ceea ce dovedește că la consultările cu președintele s-a discutat și pe această temă.

Președintele Klaus Iohannis este extrem de nemulțumit de modalitatea de legiferare prin ordonanțe de urgență, iar una din întrebările sondajului se referea la blocarea posibilității Executivului de a da astfel de ordonanțe în domeniul justiției.

„…Constituție, cu siguranță, trebuie să o luăm la mână și să vedem ce nu a funcționat și unde putem să intervenim. Ca să vă dau un exemplu: s-a făcut multă vorbire, și se va face în continuare, despre ordonanțele de urgență. Instrumentul ordonanță de urgență a fost creat pentru a da Guvernului posibilitatea ca, în reală urgență, de calamitate sau de o criză economică, sau ceva, să poată reacționa mult mai repede în plan legislativ decât Parlamentul, care are proceduri mai complexe. Ce se întâmplă, însă, este că vedem că Guvernul legiferează în locul Parlamentului pe justiție, pe economie, pe finanțe publice! Și lucrurile sunt cel puțin foarte discutabile, dacă e bine așa. Măcar dacă ar rămâne acest instrument al ordonanței, ar trebui, cel puțin, să mai fie cineva, în afară de Avocatul Poporului, să ceară o verificare de constituționalitate. Or acest lucru, momentan, nu este cuprins în Constituție”, a declarat Klaus Iohannis prezent la o întâlnire cu reprezentanți ai administrației locale.

Pe de altă parte, există voci în cadrul societății civile care condamnă organizarea unui referendum în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

APADOR-CH, asociație pentru apărarea drepturilor omului, condamnă organizarea unui referendum în aceeași zi cu alegerile eurparlamentare, subliniind că astfel de demers nu poate fi folosit pentru a influența rezultatul unor alegeri și că nu trebuie tratat ca un autobuz electoral, anunță agenția Mediafax.

„APADOR-CH consideră că referendumul naţional este o formă prin care poporul îşi exercită suveranitatea, potrivit art. 2 alin. 1 din Constituţie, şi nu un vehicul care poate fi pus în slujba influenţării rezultatului unor alegeri. Referendumul nu trebuie tratat ca un alt fel de „autobuz electoral”, al cărui scop este aducerea unui număr cât mai mare de votanţi la alegerile parlamentare, naţionale sau europene. În mod logic, mai întâi trebuie să existe o problemă de importanță naţională, identificată în mod clar, care frământă întreaga naţiune, problemă la care răspunsul se poate afla în urma unui referendum naţional”, precizează reprezentanții APADOR-CH, printr-un comunicat de presă, difuzat de Mediafax.

Potrivit sursei citate, în cazul de faţă, mai întâi a fost ideea organizării unui referendum şi abia după aceea s-a pus problema care este întrebarea ce trebuie pusă la referendum.

„Această întrebare nu a fost formulată nici până la această dată, când referendumul a avansat de la stadiul „aproape hotărât” la „hotărât”. Deci, referendum avem, doar întrebare ne mai trebuie. Dacă există, cu adevărat, o problemă naţională extrem de importantă, care să necesite organizarea unui referendum (şi nu a unui simplu sondaj naţional de opinie), atunci referendumul trebuie tratat corespunzător importanţei sale şi organizat separat, nu ca simplă anexă electorală”, mai arată asociația.

APADOR-CH mai precizează că, în ciuda faptului că referendumul pe justiție organizat odată cu alegerile parlamentare a fost declarat constituțional, e nevoie de o apreciere dacă referendumul servește rezolvării unor probleme reale.

„Prin suprapunerea referendumului naţional cu alte alegeri (parlamentare – naţionale sau europene, prezidenţiale) se ajunge la o interferenţă de teme şi subiecte, care se vor dezbate simultan, întrucât perioadele de campanie, pentru alegeri şi pentru referendum, vor coincide. Această suprapunere a dezbaterilor nu va favoriza limpezirea unor puncte de vedere, ci dimpotrivă. În cazul alegerilor şi referendumului din 26 mai 2019, este foarte posibil ca la întrebările pe temele specifice alegerilor europarlamentare să se răspundă cu argumente ce ţin de chestiunile vizate de referendum. Şi viceversa. Câştigul pentru alegători, constând în informare corectă şi completă, va fi minim, în timp ce mulţi politicieni vor putea jongla cu nonşalanţă între teme fără legătură între ele”, mai arată comunicatul menționat.

Acestea sunt motivele pentru care APADOR-CH nu a participat la consultările de marți, de la Cotroceni, spun reprezentanții asociației.

Reprezentanții societății civile au declarat, marți, după consultările de la Cotroceni, că președintele Klaus Iohannis va convoca ”în mod cert” referendum pe Justiție în ziua alegerilor europarlamentare, fiind ”nu aproape, nu posibil”, ci hotărât în acest sens.

În ciuda unor poziționări contrare, referendumul pe tema justiției este așteptat din februarie 2017 de o parte a societății care e nemulțumită de modul de guvernare PSD-ALDE și de repetatele modificări cu dedicație ale Legilor Justiției.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele