Autoevaluarea ministrului Tudorel Toader, un raport lipsit de conținut

71
13 minute de lectură

După doi ani de mandat și performanța negativă de a scoate magistratura în stradă și de a bloca activitatea instanțelor și a majorității parchetelor din țară, ministrul justiției, Tudorel Toader, a prezentat, luni-seară, propria evaluare. Anunțată, încă din weekend, ca „autoevaluare”. Prezentată luni, la Ministerul Justiției, sub forma unui document stufos de 85 de pagini care, deși anunțat sub forma unei prezentări „scurte”, a însumat mai bine de 40 de minute de lectură monotonă, în care a susținut că în centrul măsurilor luate în cei doi ani de mandat s-ar fi aflat cetățeanul. Fără a accepta întrebările jurnaliștilor, ba, mai mult, cu amenințări deloc voalate la adresa lor. Pentru jurnaliștii care au riscat să-i adreseze întrebări aplicate la realitatea momentului și a măsurilor adoptate de ministru, Tudorel Toader a formulat amenințări cu neprelungirea acreditării.

Momentul ales pentru o autoevaluare a părut cel puțin straniu, dacă nu riscant. Evaluările prin care s-a făcut celebru Tudorel Toader s-au soldat cu cereri de revocare din funcție pentru procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, și pentru procurorul general, Augustin Lazăr. Prin demersul său, Tudorel Toader a încercat să fie cu un pas înaintea evenimentelor care-i pun în pericol postul de ministru al justiției. Miercuri, în parlament, el a fost ținta unei moțiuni simple, inițiată de opoziție. Momentul a fost speculat de șeful PSD, Liviu Dragnea, care a făcut luni-seară o declarație-avertisment prin care a lăsat de înțeles că moțiunea opoziției ar putea fi adoptată.

Autoevaluarea de luni-seară a ministrului Tudorel Toader a ocolit nu doar subiectele sensibile ale mandatului său de doi ani, soldat cu bulversarea justiției, ci chiar realitatea din stradă. Ministrul Tudorel Toader nu a rostit o vorbă despre măsurile sale soldate cu proteste ale magistraților și suspendarea activității parchetelor și instanțelor, despre modificarea legilor justiției prin ordonanță de urgență, la doar câteva luni după modificarea acestora în parlament, cu puterea buldozerului coaliției și a majorității pe care puterea o deține în legislativ. Ministrul Tudorel Toader pur și simplu a ocolit, ca și cum nu ar exista, subiectul zilei: suspendarea activității tot mai multor instanțe și parchete, exasperate de măsurile sale.

Acuzat de magistrați și de subminarea sistemului penitenciar

În autoevaluarea prezentată luni, la Ministerul Justiției, nu a făcut referire la niciuna dintre situațiile din teren care dau notă despre realitatea Justiției din acest moment. Luni, „Parchetul Antimafia” a anunțat că-și prelungește protestul față de adoptarea OUG 7. Comunicatul procurorilor DIICOT face trimiteri explicite la modalitatea în care guvernul, prin Ministerul Justiției, „înțelege să adopte modificări prin ordonanţă de urgenţă a legilor justiţiei, acte normative organice de a căror claritate şi predictibilitate depinde însăşi normala funcţionare a sistemului judiciar”, care „afectează grav atât activitatea CSM, pe cea a Ministerului Public, cât şi buna funcţionare şi stabilitatea sistemului de justiţie în ansamblu, cu consecinţe asupra modului de înfăptuire a actului de justiţie”. Procurorii antimafia fac referire expresă la înființarea secției speciale de investigare a magistraților, considerată a fi „punitivă faţă de întreg sistemul judiciar”, în ciuda îngrijorării exprimate în Raportul Comisiei de la Veneţia, de GRECO şi în ultimul Raport MCV. Protestul procurorilor antimafia de la Direcția de Investigare a Criminalității Organizate și Terorism este cu atât mai credibil cu cât la conducerea Parchetului a fost numit un om propus chiar de ministrul Tudorel Toader. Nici procurorul Felix Bănilă nu s-a putut sustrage, însă, deciziei Adunării Generale a procurorilor care a anunțat luni continuarea protestului, după ce Tudorel Toader a promovat ordonanța prin care sunt modificate legile justiției, într-o formulă care, spun magistrații, subordonează magistratura interesului politic al puterii.

Marți, Federația Sindicatelor din Penitenciare i-a dat nota 2 după autoevaluare, cerând demisia sa pentru „subminarea sistemului penitenciar”. Sindicaliștii i-au reproșat ministrului că penitenciarele nu au fost modernizate, că siguranța în închisori este precară și că politica de resurse umane este „sub semnul politizării și vasalizării”.

În loc de fapte, proiecte și promisiuni

Tudorel Toader a vorbit, luni-seară, despre realizarea Cartierului Justiției, un proiect demarat de predecesorii săi, care nu a primit o scafă de ciment în mandatul său. Mai mult, deranjat de întrebările jurnaliștilor, aplicate la realitatea din justiție, i-a amenințat că nu le va reînnoi acreditările, dacă nu vor „da curs formulelor protocolare”.

Tudorel Toader a citit timp de 40 de minute dintr-un raport de 85 de pagini, fără a accepta vreo întrebare. A recunoscut că a anunțat o „scurtă declarație de presă”, care „nu a fost chiar scurtă”. Tudorel Toader i-a obișnuit pe jurnaliști cu expunerile sale stufoase, cel mai adesea prezentate ca adevărate rechizitorii, încă din vremea revocării fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, și a raportului prin care a cerut revocarea procurorului general Augustin Lazăr. Pe Kovesi – aflată acum în cărți pentru șefia Parchetului European – a reușit să o revoce cu succes după ce Curtea Constituțională i-a forțat mâna președintelui Klaus Iohannis, impunându-i revocarea. Pe cel de-al doilea nu a reușit să-l revoce, într-un demers abandonat oricum pe parcurs, după ce președintele Iohannis a refuzat să dea curs cererii ministrului, mai ales că în scurt timp expiră mandatul lui Augustin Lazăr la Parchetul General. Ministrul s-a repliat însă, pentru că potențiala prelungire a mandatului oricărui alt șef de parchet a fost amputată cu succes prin aceeași OUG 7, printr-o prevedere despre care magistrații care protestează spun că e menită a-i îndepărta din funcțiile de decizie pe cei care nu se subordonează puterii politice.

În autoevaluarea mandatului său, Tudorel Toader nu a atins niciuna dintre temele momentului. Nu a vorbit nimic despre eliberarea celor peste 14.000 de deținuți în baza recursului compensatoriu, măsură promovată de el, fiind eliberați inclusiv oameni ai puterii politice condamnați pentru fapte de corupție. Alături de criminali, violatori, tâlhari, care au recidivat și fac breaking news, la pachet cu dramele umane produse. Tudorel Toader a vorbit, luni-seară, doar despre condițiile necorespunzătoare din penitenciare, fără să poată oferi un singur exemplu de remediere a acestei situații în mandatul său. În apărarea sa, Tudorel Toader a invocat decizia-pilot a CEDO, de ameliorare a condițiilor din penitenciare, uitând să spună că nu a adoptat nicio altă măsură în afară de eliberarea deținuților periculoși. „Sigur că nu s-a rezolvat, pentru că problema devenise una sistemică, pe care nu puteai să o rezolvi într-o lună, într-un an”, a spus Tudorel Toader, luni-seară.

După doi ani de mandat, Tudorel Toader a vorbit doar despre promisiuni. Despre ce va face, nu despre ce a făcut. A vorbit despre discuțiile purtate cu Banca de Dezvoltare pentru construirea a două penitenciare. Fără a spune și când. A mai anunțat elaborarea unui proiect de lege pentru finanțarea activităților din penitenciare, pentru „valorificarea” creațiilor și a lucrărilor realizate de deținuți, cum ar fi sculpturile, ca formă de reintegrare socială.

O realitate ignorată

Tudorel Toader nu a scos o vorbă despre cazurile dramatice ale femeilor violate sau omorâte de cei eliberați în baza deciziei sale, date de pe o zi pe alta, fără un studiu de impact, fără consultarea practicienilor domeniului. Mai mult, măsura a fost implementată printr-o „inginerie” legislativă, care a extins, la nivel de penitenciar, proasta stare a unor spații de deținere – cum ar fi infiltrațiile sau starea gresiei – pentru ca, la pachet cu masa de deținuți, să poată fi eliberați și oameni ai puterii.

De asemenea, Tudorel Toader nu a scos o vorbă despre cei care, condamnați definitiv în completurile de cinci judecători, de la Curtea Supremă, vor putea face recurs în anulare în baza unei ordonanțe de urgență anunțate de el. Una dintre consecințe va fi însăși rejudecarea proceselor și revizuirea tuturor soluțiilor completelor de cinci judecători de la Curtea Supremă.

Tudorel Toader nu a scos o vorbă, luni-seară, în raportul său de autoevaluare, despre „amnistia pe bucăți”. Liderul PSD, Liviu Dragnea, i-a dat, de-a lungul timpului, mai multe ultimatumuri pentru emiterea unei ordonanțe de urgență privind amnistierea și grațierea faptelor de corupție. Cel mai virulent ultimatum, dat de față chiar cu ministrul numit de ALDE în guvern, a fost la o ședință a PSD din 16 decembrie 2018, la care Liviu Dragnea a combătut „abuzurile” din Justiție, indicându-se pentru prima oară pe sine ca victimă a acestora și cerând măsuri reparatorii. A făcut-o cu degetul îndreptat către ministrul Tudorel Toader, căruia i-a trasat sarcina de a lua măsurile menite a combate aceste „abuzuri”.

Tudorel Toader nu a dat ordonanță pe amnistie, dar a adoptat OUG 7, considerată de magistrați ca „amnistie pe bucăți”, cum a identificat-o chiar un om al sistemului de justiție, prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Constanța, Viorel Teliceanu. OUG 7, adoptată pe 19 februarie de guvern, la propunerea sa, modifică din nou cele trei legi ale Justiției, fiind, astfel, cea de a patra ordonanță de urgență promovată de Tudorel Toader prin care se modifică legile sistemului.

OUG 7 prevede că șefii parchetelor pot fi numiți cu avizul consultativ al plenului CSM, până acum avizul fiind atributul secției pentru procurori a CSM. Potrivit ordonanței, la conducerea acestor parchete pot fi numiți și judecători care au îndeplinit funcția de procuror și a fost eliminată condiția vechimii. Se interzic delegările pe funcții la conducerea parchetelor. Una dintre cele mai controversate prevederi este cea care prevede scoaterea Secției de anchetare a magistraților de sub autoritatea procurorului general și trecerea ei sub controlul ministrului politic al Justiției. De asemenea, Secția specială dobândește puteri sporite, primind dreptul de a retrage căile de atac în cauzele din competența sa, inclusiv pentru cele aflate pe „rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării” secției. A fost introdusă posibilitatea eliberării din funcție a magistraților pentru neîndeplinirea condiției de bună reputație, fără ca în lege sau măcar în ordonanță să fie definită buna reputație, dând astfel cale liberă derizoriului în sancționarea magistraților. Toate acestea au fost suficiente motive pentru ca Ministerul Public, DNA, DIICOT, Secţia pentru procurori a CSM, asociaţiile magistraţilor, opoziția, dar și președintele Klaus Iohannis și Comisia Europeană să critice dur ordonanța lui Toader și să ceară abrogarea acesteia. Instanțele și Parchetele își suspendă activitatea de pe o zi pe alta, cerând același lucru: abrogarea ordonanței. Un spectacol al unei realități haotice și disperate din Justiție față de care au lipsit cu desăvârșire orice referiri în raportul autoevaluatului Tudorel Toader.

Avertismentul lui Dragnea

Președintele PSD, Liviu Dragnea, i-a transmis, luni, un avertisment deloc voalat ministrului Tudorel Toader, refuzând să spună dacă acesta se va bucura de sprijinul parlamentarilor PSD la dezbaterea moțiunii simple inițiate de opoziție. „Nu ştiu, chiar nu ştiu să răspund. Sincer, nu pot să răspund la această întrebare pentru că nu ştiu”, a spus Liviu Dragnea. La insistențele jurnaliștilor care i-au cerut să spună explicit dacă Toader va beneficia de susținerea parlamentarilor PSD, Dragnea a spus „vedem miercuri”. Liderul PSD și-a exprimat nu o dată nemulțumirea față de Tudorel Toader, căruia i-a reproșat lipsa de fermitate în luarea măsurile cerute de PSD în domeniul Justiției. Aflat mereu sub amenințarea remanierii, Tudorel Toader a reușit să se mențină în funcție. Pe 20 februarie, PNL și USR au depus o moțiune simplă pe justiție în care i-au cerut lui Tudorel Toader să explice motivul real al emiterii OUG 7, prin care au fost modificate legile Justiției, și să emită un alt act normativ prin care să înlăture prevederile neconstituționale din ordonanța de urgență, la pachet cu desființarea secției de anchetare a magistraților.   

Tudorel Toader a fost învestit ministru la propunerea ALDE, pe 23 februarie 2017, la scurt timp de la scandalul declanșat de fostul ministru al justiției Florin Iordache, prin a sa OUG 13, soldată cu proteste masive în toată țara. El a supraviețuit căderii guvernelor Grindeanu și Tudose. Titular la Justiție în ambele cabinete Dăncilă, el a supraviețuit și conflictelor din coaliție în centrul cărora s-a aflat nu o dată, după ce i s-a cerut insistent demisia de cei nemulțumiți că nu pune mai ferm în practică directivele PSD. Înainte de a fi ministru, Tudorel Toader a fost rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași. Maestru al sofismelor și al reinterpretării realității într-o cheie care să o facă digerabilă pentru imaginea guvernului din care face parte și a puterii politice care l-a făcut ministru, Tudorel Toader a spus la Bruxelles, încă din primele sale zile de mandat, că protestele de stradă generate de OUG 13 nu au fost determinate de conținutul ordonanței, ci de faptul că a fost adoptată noaptea. 

Dora Vulcan
Dora Vulcan a intrat în presă în 1992, după un stagiu la departamentul de strategie al unei campanii prezidențiale. A lucrat la agenția de știri a cotidianului România liberă, la secția de politică internă și apoi la cea de investigații, focusată pe domeniul justiției și pe ingerința politicului în anchetele penale. A fost stringer la BBC România și consultant de presă la Comisia Națională de Informatică a Guvernului României. A scris la Revista 22 despre plagiatele din mediul universitar.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele