Bitcoin este ca o poveste a unei superproducții holywoodiene. Prea frumos pentru a fi adevărat. Bitcoin a jucat rolul prințului nou-venit în oraș, nu pe un cal alb, ci pe o mașină futuristă din seria James Bond fluturând steagul libertății și al adevăratei piețe libere. Valorile Bitcoin au fost legate de putreziciunea sistemului bancar, de ideea că societatea are nevoie de ceva nou, de o monedă liberă de state și de bănci. Bitcoin se revendică a fi mai mult decât o monedă, este aproape o filosofie, care invită la a reflecta la mijloacele prin care statul controlează moneda și la modul în care utilizatorii monedei pot prelua puterea.
Criptomoneda a prins, unii au crezut în ea. Și, pentru o perioadă, Bitcoin, portdrapelul criptomonedelor, nu a dezamăgit. La începutul anului trecut, criptomoneda bătea record după record și spărgea barieră după barieră, ajungând să valoreze chiar și 11.000 de dolari. Creșterea era imensă în comparație cu un an în urmă, ceea ce a atras atenția. Numai că prea multă atenție a însemnat și mai multă analiză.
Astfel, cei lucizi au văzut că „împăratul este gol”, adică au scos la iveală fragilitatea acestei monede. Rezultatul? O prăbușire a cotației și trecerea în extrema cealaltă. De la moneda virtuală de neoprit în ascensiunea sa, la conștientizarea faptului că Bitcoin nu este decât o bulă speculativă care s-a dezumflat și care, la un moment dat, se va sparge.
Dacă dușul rece a venit (scăderea drastică a cotației), s-au putut vedea mai ușor și punctele slabe ale Bitcoin. Adică faptul că este un produs extrem de volatil, cu perioade de apreciere foarte mari și cu scăderi bruște ale cotației. Criptomonedele s-au dovedit a fi un bun mijloc pentru spălarea de bani sau pentru finanțarea activităților ilicite.
De asemenea, un calcul simplu arată că, în pofida zgomotului foarte mare din jurul criptomonedelor, ele nu contează practic pe piață. De exemplu, Bitcoin capitalizează aproximativ 160 de miliarde de dolari, o sumă insignifiantă dacă avem în vedere că lichiditățile pe plan mondial sunt de 80.000 de miliarde de dolari.
Un studiu realizat de Banca Reglementelor Internaționale (BRI) arată că tranzacțiile pe secundă cu mijloace de plată Visa au fost în număr de 3.526, tranzacțiile prin Mastercard au fost de 2.061 pe secundă, PayPal înregistrează 241 de tranzacții pe secundă, în timp de tranzacțiile cu Bitcoin ajung la numai 3,30 pe secundă. Ceea ce arată că, deocamdată, criptomonedele nu au anvergură pe piața financiară.
Mai sunt și alte argumente care arată poziția pe piață a monedelor virtuale. Ele sunt acceptate limitat ca mijloc de plată (la fel de adevărat este că fiecare anunț al acceptării Bitcoin pentru plăți de către o instituție bancară sau industrială a adus un val de entuziasm printre fanii Bitcoin, urmat de o creștere a cotației) și suferă de o puternică volatilitate.
Bitcoin este ca o „sectă”: unii îl adoră și îi văd exclusiv părțile bune, alții, mai lucizi, sesizează limitele și stau departe de moneda virtuală. Dar studiul BRI propune întoarcerea la izvoare și se întreabă dacă Bitcoin este cu adevărat o monedă. Istoric vorbind, moneda trebuie să îndeplinească o serie de condiții. Banii sunt făcuți pentru a se schimba ușor, pentru a putea face comparații între mărfuri, pentru a fi stabili și pentru a fi lăsați moștenire în viitor.
Din aceste punct de vedere, criptomonedele de azi nu sunt bani. Cu toate acestea, monedele virtuale au atras atenția tuturor: bancherilor centrali, specialiștilor în tehnologii sau celor pasionați de evoluția noilor tehnologii. Cei foarte optimiști consideră că Bitcoin și alaiul de monede virtuale sunt noua descoperire a lumii și le compară cu apariția internetului. Băncile centrale recunosc că este nevoie de o modernizare a banilor, dar insistă că monedele virtuale trebuie să fie reglementate.
Iar specialiștii sunt interesați de tehnologia de creare a Bitcoin, așa-numită blockchain. Fiecare Bitcoin este unic. Istoricul proprietarilor fiecărui Bitcoin este păstrat în memoria faimosului blockchain, dar toți proprietarii sunt anonimi. De altfel, băncile centrale se gândesc să preia de la Bitcoin doar ceea ce este util, adică algoritmul blockchain, cu care ar putea crea o monedă virtuală după logica și regulile sistemului bancar. Dar, în felul acesta, vântul de libertate și de schimbare a lumii se va pierde încet-încet.
Bancherii centrali s-au exprimat cu privire la criptomonede. Unii au spus răspicat că nu putem vorbi despre monede în adevăratul sens al cuvântului, alții au atras atenția asupra pericolelor de securitate pe care le presupun. Au fost numite simplu și clar un activ financiar foarte particular, care este prin definiție speculativ. Reprezentanți ai Băncii Japoniei au declarat că „studiază problema”, iar oficiali ai Băncii Angliei, mai curajoși, au afirmat că nu este exclus ca, pe termen nedeterminat, să fie lansată o versiune numerică a lirei sterline.
Serios vorbind, nu vă lăsați seduși de cântecele de sirenă ale celor care vă îmbie să vă plasați banii în monede virtuale. Sau, dacă o faceți, limitați-vă numai la sumele de care, în ordine, nu aveți nevoie pentru a trăi zilnic, nu le folosiți la rambursarea unui credit, nu vă plătiți asigurarea de viață și nu le plasați pe piața capital în acțiuni. Dacă mai rămâne ceva după ce scădeți toate sumele de mai sus, mai gândiți-vă o dată dacă sunteți pregătiți să cumpărați criptomonedă.
Fanii monedelor virtuale spun că dacă acestea au rezistat crahurilor repetate, falimentelor platformelor frauduloase și tentativelor de piratare, atunci vor rezista și încercărilor puterii publice de a le reglementa. Vom vedea ce va urma.