BNR și-a urcat ținta de inflație la 4,2%. Urmează majorarea dobânzii cheie?

16
3 minute de lectură

BNR a majorat ținta de inflație pentru finalul acestui până la 4,2%, de la 3,9%, cât era estimarea anterioară, dar anticipează o calmare a creșterii prețurilor în 2020, când ținta a urcat totuși de la 3,1% până la 3,3% .

Presiuni inflaționiste mai sunt transmise și de impactul setului de măsuri fiscale şi bugetare implementate în acest an, printre care taxa pe activele financiare și noul indice IRCC, care înlocuiește, pentru creditele noi, ROBOR-ul, mai arată raportul BNR.

Potrivit guvernatorului Mugur Isărescu aproape toate prețurile volatile, în special cele alimentare, au urcat, dar ”la asta a contribuit și deprecierea cursului”. Devalorizarea leului, însă a fost un efect al controversatei OUG 114, care a speriat și investitorii de portofoliu, cei care aveau plasamente financiare în piața românească, a explicat guvernatorul.

Pentru investitori, dar și pentru toată lumea care folosește leul românesc, fie ca instrument financiar, fie ca mijloc de plată, întrebarea este dacă BNR își va mări dobânda de politică monetară. Isărescu lasă se înțeleagă că nu va majora, în acest an dobânda cheie a BNR, în ciuda presiunilor inflaționiste. Însă analiștii nu exclud posibilitatea ca, sub presiuni de devalorizare a leului, BNR să mărească totuși dobânda sa cheie.

”Banca Națională a României încearcă să transmită un mesaj de prudență, dar este nevoie de acțiuni pentru a arăta că poate controla rapid condițiile de lichiditate pe piața monetară. În caz contrar, o revizuire mai mare a perspectivei evoluției inflației, descrisă de Indicele de creștere a prețurilor (IPC) cu o transmitere mai lentă a politicii monetare și o relaxare probabilă, deși tranzitorie, a condițiilor monetare ca urmare a modificărilor ratei de referință pentru noile credite retail, riscă să transmită așteptări inflaționiste mai mari. În timp ce continuăm să vedem o menținere a dobânzii de polităc monetară la nivelul actual în acest an și înăsprirea condițiilor prin punerea în aplicare a politicilor monetarenu ignorăm o probabilitate materială de creștere a dobânzilor de politică monetară, mai ales în ipoteza în care leul român s-ar afla  sub presiuni reînnoite de depreciere”, consideră Ciprian Dascălu, economist șef al ING România.

În opinia lui Isărescu creșterea economiei este ”peste potential”, referindu-se la majorarea susținută a salariului minim și a veniturilor din spațiul public și are ca efect negative amplificarea inflației și în creșterea importurilor.

„Avem o creștere economică bazată în mare parte pe consum, să nu spun în totalitate. Dar îngrijorătoare este mărirea contribuției negative a exportului net”, a spus Isărescu.

Deficitul contului curent, acea diferență negativă între valuta care intră în țară și cea care iese din ea, care a ajuns la 4,5% din PIB, îngrijorează deoarece creează o presiune de devalorizare a monedei naționale. Mai mult, avertizează Isărescu, acest deficit este finanțat de fluxuri volatile de capital. Și aici este o problem, care ține de percepția pe care investitorii o au față de țara noastră. „Depindem de sentimentul piețelor, el se poate schimba foarte rapid”, a observat guvernatorul.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele