Premierul Marii Britanii a amânat votul parlamentar cu privire la Brexit și se va întoarce la Bruxelles în căutarea unor concesii în privința frontierei nord-irlandeze. Dar cu posibilități limitate de renegociere, găsirea unei soluții care să obțină aprobarea parlamentară va rămâne o provocare. Situația echivalează cu o perioadă mai volatilă pentru economie și pentru piețele financiare.
de James Smith, economist ING
Confruntându-se cu perspectiva unei înfrângeri în fața parlamentului în chestiunea Brexit, Theresa May a decis să amâne votul crucial de marți.
Simplu spus, este dificil să estimăm calendarul Brexit pentru următoarele câteva zile. Acestea fiind zise, dintre diferitele scenarii posibile, considerăm că trei sunt cele care au o probabilitate mai mare să se concretizeze imediat după evoluțiile de luni.
Pe scurt, exceptând o presiune pentru alegeri anticipate sau o contestare a conducerii Partidului Conservator, Theresa May se va întoarce la Bruxelles pentru a renegocia garanţiile frontierei nord-irlandeze – deși nu este clar că liderii UE vor fi dispuși să se răzgândească.
În opinia noastră, acest lucru înseamnă că există un spațiu de manevră foarte limitat pentru o „victorie rapidă”, care ar calma Parlamentul, și credem că există o posibilitate tot mai mare ca votul Camerei Comunelor să fie amânat până după Crăciun și, probabil, mult mai târziu în primul trimestru .
Acționând astfel, premierul poate spera oarecum că prin împingerea votului mai aproape de martie 2019, riscurile economice (și volatilitatea pieței), asociate cu „nicio înțelegere”, vor apărea ca iminente și îi vor ajuta pe membrii Parlamentului să se concentreze.
Totuși, nu există garanții că acest lucru va fi suficient pentru a obține sprijin pentru acordul în forma negociată de cabinetul May. În cele din urmă, considerăm că există o probabilitate crescândă ca Parlamentul să împingă guvernul către un acord de tip „Norvegia plus” sau chiar către un eventual al doilea referendum, pentru a obține aprobarea și, astfel, pentru a evita un Brexit fără acord.
Scenariile posibile pentru Brexit în următoarele zile și săptămâni
1. Un vot de neîncredere în guvern
În următoarele zile, am putea asista la o încercare a opoziției de a forța alegeri generale anticipate. Acest lucru ar presupune ca Partidul Laburist din opoziție să inițieze un vot de neîncredere în guvern și ar necesita o majoritate de membri ai parlamentului care să îl sprijine. În această situație, ar fi nevoie ca unii parlamentari conservatori și / sau ai Partidului Democrat Unionist (DUP) din Irlanda de Nord să își exprime neîncrederea în guvern, ceea ce încă pare a fi o posibilitate îndepărtată, în ciuda tensiunilor recente.
Liderii laburiști ar putea, de asemenea, să conștientizeze faptul că, dacă un vot de neîncredere ar eșua (excluzând astfel ideea alegerilor anticipate), asta ar pune, probabil, o presiune imensă asupra partidului pentru a susține un al doilea referendum. În ciuda unor figuri proeminente ale laburiștilor care vorbesc despre șansele acestui demers, nu este clar dacă Partidul Laburist, în ansamblul său, este pregătit să sprijine în mod activ un al doilea referendum în acest moment, în special dat fiind faptul că mulți dintre parlamentarii săi reprezintă circumscripții electorale devotate ideii de părăsire a Uniunii Europene de către Marea Britanie.
Dar dacă ar trece o moțiune de cenzură, atunci vor fi declanșate alegeri anticipate în cazul în care Camera Comunelor nu ar confirma niciun guvern alternativ în termen de 14 zile. Deși acest lucru s-ar putea întâmpla în doar cinci săptămâni, este posibil să fie necesară extinderea perioadei de tranziție definite de articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, deoarece atunci timpul va fi foarte scurt pentru a găsi o strategie Brexit care să fie agreată de un nou Parlament.
2. O contestare a conducerii conservatoare
În al doilea rând, este aproape inevitabilă o contestare sporită a liderilor conservatori. Desigur, aceasta a fost pusă în discuție de mai multe ori în ultimele luni, dar până acum nu a fost atins pragul de 48 de parlamentari necesar pentru a declanșa un vot de neîncredere. Situația s-ar putea schimba în orele următoare, dar chiar și în acest caz, nu există nicio garanție că Theresa May ar pierde în cazul unei eventuale contestări a poziției sale de lider, având în vedere că peste 150 de parlamentari conservatori ar trebui să fie de acord.
Dacă va pierde însă, atunci vor fi inițiate alegeri pentru preluarea poziției de lider, iar diferiții concurenți vor fi selectați până când vor rămâne doi candidați, cei mai populari din rândul parlamentarilor conservatori. Alegerea ar fi apoi pusă în discuția membrilor de partid și, conform observațiilor din istoria acestor evenimente, finalizarea acestui exercițiu durează, în mod obișnuit, aproximativ două luni (luând în considerare timpul necesar pentru eliminări, tipărirea și postarea buletinelor de vot etc.). Ca și în cazul alegerilor, și acest exercițiu ar dura aproape până în martie 2019 și, presupunând că noul lider ar dori să își renegocieze propriul acord, ar fi de asemenea probabil să fie nevoie de o prelungire a perioadei de tranziție definite de articolul 50.
3. May reia negocierile cu UE în privința frontierei nord-irlandeze
Evitând materializarea vreunuia dintre scenariile de mai sus, Theresa May a semnalat că se va întoarce la Bruxelles pentru a căuta alte concesii în privința frontierei nord-irlandeze. Mai exact, guvernul va impulsiona o reasigurare juridică mai puternică, potrivit căreia garanţiile aferente frontierei nord-irlandeze nu vor fi niciodată necesare în realitate. Acest lucru pare a fi o dilemă, având în vedere că, dacă Marea Britanie ar avea un mod legal de a evita „plasa de siguranţă” pentru Irlanda de Nord – fie printr-un mecanism unilateral de ieșire, fie prin alte mijloace legale –, atunci liderii UE ar simți probabil că aceasta nu ar reprezenta o poliță de asigurare suficient de puternică împotriva unei frontiere fizice.
Cu alte cuvinte, pe lângă câteva declarații politice mai puternice, este puțin probabil ca UE să fie pregătită să schimbe termenii acordului pentru a răspunde solicitărilor Parlamentului britanic.
Astfel, în timp ce May va avea întâlniri la Bruxelles săptămâna aceasta, sentimentul nostru este că acest lucru ar putea duce la împingerea votului până la Crăciun. Aici este de remarcat faptul că prim-ministrul a îndeplinit deja cerința inițială de transmitere a raportului către parlament până la 21 ianuarie, după ce a transmis deja informații principiale despre acord acum câteva săptămâni.
Aceasta înseamnă că singurul termen important în acest proces este 28 martie – deși pentru a evita prelungirea perioadei de tranziție după această dată, acordul ar trebui ratificat înainte de 26 februarie, pentru a îndeplini o cerință parlamentară ca acesta să fie aprobat cu 21 de zile înainte de intrarea în vigoare.
În esență, credem că de abia în apropierea acestei date vom ști cu siguranță că a fost evitat un Brexit fără acord și, în cele din urmă, parlamentul ar putea să-l împingă pe prim-ministru spre un acord în stil norvegian sau chiar către un al doilea referendum pentru a obține aprobarea parlamentarilor.
Ce înseamnă aceasta pentru economie?
O scădere accentuată săptămâna trecută a indicelui PMI al serviciilor din Marea Britanie de a demonstrat destul de clar că preocupările legate de o ieșire fără acord începe să aibă un impact tangibil asupra creșterii economice. Dacă va crește probabilitatea ca votul să fie împins spre anul viitor, presupunem că acest impuls va persista pe parcursul iernii.
Este probabil să vedem mai multe semnale de la firme care activează planuri de urgență în următoarele câteva săptămâni. Diferitele sondaje sugerează că o proporție considerabilă de companii încă nu au luat măsuri ferme pentru Brexit. De exemplu, un sondaj recent al Conferedației Industriei Britanice (Confederation of British Industry – CBI) a constatat că doar 41% dintre firme au realizat până acum anumite planuri de urgență.
Există de asemenea dovezi tot mai numeroase că acest sentiment începe să cântărească asupra activității consumatorilor. Încrederea consumatorilor a scăzut sub nivelurile post-Brexit, determinată de preocupările legate de situația economică generală. Este posibil ca aceasta să fi jucat un rol în activitatea mai slabă observată cu ocazia Black Friday (deși tendința de a face cumpărături online a fost de asemenea un factor-cheie) și anticipează o perioadă dificilă pentru comercianții cu amănuntul în preajma Crăciunului.
În esență, ne așteptăm ca ritmul de creștere economică să încetinească până la nivelul de 0,2 – 0,3% în trimestrul al patrulea, reducând la jumătate rata de expansiune înregistrată în trimestrul al treilea.
