Brexit: Sfârșitul mișcării libere și al transferurilor de bani din străinătate

0
271
LONDON, ENGLAND - JULY 10: A general view over the London skyline on July 10, 2015 in London, England. (Photo by Dan Kitwood/Getty Images)

Polonia are cei mai mulți expați care lucrează în Marea Britanie ale căror remiteri formează cea mai mare parte a trasferurilor de bani în afara Marii Britanii. Totuși muncitorii polonezi au beneficiat de primul val de lărgire al UE în 2004 și par să aibă șanse mai mari să obțină statutul de „permanenți” în Marea Britanie după Brexit. Același lucru nu este valabil și pentru români, cărora li s-a permis accesul deplin pe piața muncii abia în 2014. Oricum, transferurile de bani din Marea Britanie reprezintă doar o parte mică din PIB.

de Chris Turner, Șef Global de Strategie și Șeful Cercetărilor EMEA și LATAM 

Mișcarea Brexit a avut întotdeauna ca obiectiv central să pună capăt libertății de mișcare (a persoanelor, n.e.), dar după doi ani de la referendum, nu este încă foarte clar cum se va traduce asta în viitoarea politică britanică privind imigrația.

Acestea fiind spuse, pentru cei care locuiesc sau lucrează deja în Marea Britanie, nu ar trebui să se schimbe realmente nimic – presupunând că acordul de retragere va fi încheiat și ratificat. Cei care locuiesc de cinci ani în Marea Britanie vor primi „permanenți”, ceea ce le va permite să rămână acolo pe timp nedefinit.

Totuși, acest lucru ar putea fi pus sub semnul întrebării în ipoteza lipsei unui acord. În timp ce în realitate considerăm că un acord reciproc va fi obținut repede pentru rezidenții existenți, sunt probabile restricții mult mai mari pentru noii imigranți. În orice caz, perturbările economice care s-ar produce în cazul lipsei unui acord, inclusiv o creștere probabilă a șomajului și o nouă prăbușire a lirei sterline, vor face ca Marea Britanie să fie mult mai puțin atractivă pentru imigranți decât alte părți din Europa.

Doar în 2017, muncitorii imigranți au trimis acasă $26,8 miliarde din Marea Britanie

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, Marea Britanie este a patra țară ca mărime din punctul de vedere al valorii remiterilor către alte țări. Doar în 2017, muncitorii imigranți au trimis acasă $26,8 miliarde, din care aproximativ $9 miliarde au fost trimiși în țări din Uniunea Europeană.

În 2017, potrivit datelor Eurostat privind balanța de plăți, în interiorul spațiului ECE, Polonia este cel mai mare primitor de transferuri de bani din UE, cu fluxuri totale de puțin peste 2,6 miliarde euro, urmată îndeaproape de România, cu 2,5 miliarde euro. Bulgaria, Republica Cehă și Ungaria sunt mult în urmă, cu 0,8 miliarde euro, 0,7 miliarde euro și, respectiv, 0,7 miliarde euro.

Importanța transferurilor de bani către țări ECE a scăzut cu timpul. Asta se datorează creșterii PIB-ului nominal și integrării comerțului exterior pentru țările ECE, sprijinit de convergența accelerată, pe măsură ce muncitorii din străinătate și-au adus familiile cu ei. În raport cu PIB-ul țării, transferurile totale de bani din străinătate sunt mai semnificative pentru Bulgaria, cu 1,6% din PIB, urmată de România, cu 1,2% din PIB, și Polonia pe un loc 3 îndepărtat, cu 0,6% din PIB. Transferurile de bani primite reprezintă doar peste 0,5% din PIB în Ungaria și 0,3% pentru Republica Cehă.

În privința transferurilor de bani doar din Marea Britanie, în spațiul ECE, Polonia este cel mai mare primitor, cu intrări totale de 1,0 miliarde euro. România, Ungaria, Republica Cehă și Bulgaria sunt toate mult în urmă, cu 0,3 miliarde euro, 0,15 miliarde. 0,14 miliarde și respectiv 0,07 miliarde euro (bazat pe date din 2016 furnizate de Eurostat, așa cum apare în graficul 4).

Revenind la cazul particular al Marii Britanii, contextul istoric a creionat lucrurile un pic diferit. Cele două valuri distincte de lărgire a UE (în 2004, pentru Polonia, Ungaria și Republica Cehă, și 2007, pentru România și Bulgaria) au avut un impact important asupra dimensiunii în timp a fluxurilor de muncitori imigranți.

În timp ce pentru țările din primul val, Marea Britanie a acordat acces imediat pe piața muncii, în cazul României și Bulgariei, accesul deplin pe piața muncii a fost acordat doar în 2014.

25% din totalul cetățenilor polonezi care au emigrat locuiesc în Marea Britanie

Efectele acestei decizii sunt cele mai vizibile în cazul Poloniei, unde aproape 25% din cetățenii polonezi care au emigrat în alte țări care locuiesc în Marea Britanie, iar fondurile pe care le trimit înapoi în Polonia reprezintă o treime din totalul transferurilor de bani din străinătate. Dintre emigranții maghiari, doar peste 14% locuiesc în Marea Britanie și trimit acasă aproape un sfert din toate intrările de transferuri de bani.

România a recuperat rapid în ultimii ani, ai cărei emigranți au reușit în doar cei câțiva ani de după 2014 să devină a doua cea mai mare naționalitate non-britanică. Începând cu 2017, ei reprezintă 11% din totalul românilor care locuiesc în străinătate și care trimit acasă 13% din totalul transferurilor de bani.

Canalul remiterilor este mai puțin important pentru țările de origine, atât ca ordin de mărime, cât și ca sursă de finanțare externă, mai ales dat fiind faptul că economiile ECE (cu excepția României) au conturi curente echilibrate sau pe surplus.

Ce se va întâmpla cu muncitorii din ECE în Marea Britanie?

Următoarea întrebare care vine în minte este ce se va întâmpla cu muncitorii ECE din Marea Britanie? În orice scenariu de Brexit, este greu de imaginat că atât de mulți muncitori ar putea fi înlocuiți într-o perioadă de timp atât de scurtă. Chiar și într-o abordare mai etapizată, muncitorii din primul val (mai ales polonezii), au majoritatea peste 5 ani de rezidență în Marea Britanie și probabil vor rămâne în continuare.

Economiile ECE se confruntă în general cu penuria forței de muncă 

Pe de altă parte, economiile ECE se confruntă în general cu o penurie a forței de muncă, o problemă care nu poate fi rezolvată pe termen scurt, poate cu excepția Poloniei, cu influxul de muncitori ucraineni. Întoarcerea cetățenilor care muncesc în străinătate ar putea ușura problemele pieței muncii, dar asta rămâne o posibilitate îndepărtată, datorită decalajului încă relativ mare al salariilor.  

Chiar și pentru cei care au venit mai târziu pe piața muncii din Marea Britanie, precum românii, într-un scenariu Brexit negativ, considerăm că este mai probabil ca aceștia să caute locuri de muncă alternative în alte țări occidentale. De aceea, răbdarea și reformele structurale vor rămâne vitale pentru rezolvarea penuriei de forță de muncă din ECE.

Se prognozează că țările ECE vor suferi printre cele mai mari pierderi de populație în următoarea jumătate de secol

Imigrația este o problemă importantă pentru țările ECE, deoarece se prognozează că ele vor suferi printre cele mai mari pierderi de populație în următoarea jumătate de secol, cu implicații negative pentru creșterea potențială a PIB și creșterea raporturilor de dependență a persoanelor în vârstă.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele