Bugetul 2020, proba de foc a guvernării PNL

54
10 minute de lectură

Bugetul pe anul viitor va fi o piatră de încercare pentru actualul guvern. Sunt deja multe tensiuni în legătură cu bugetul. Deficitul bugetar pe anul acesta va ajunge la un nivel-record, iar revenirea la limitele europene nu va fi simplu de făcut. Există o șansă ca România să fie iertată de aplicarea procedurii de deficit excesiv de către Comisia Europeană. Și anume, aceea a unui dialog cu Comisia Europeană și asumarea unor ținte de reducere a deficitului bugetar pe care Comisia să le vadă și respectate. De altfel, premierul și ministrul finanțelor sunt conștienți că aceasta este calea ce trebuie urmată, iar declarațiile sunt în acest sens. Desigur, va trebui să existe o confirmare a acestei abordări din partea Comisiei Europene.

Mai este o problemă. Se vorbește foarte puțin despre deficitul structural, iar acesta este un indicator important pentru tratatele fiscale europene. Dacă deficitul bugetar poate fi redus, prin metode devenite clasice (scăderea investițiilor sau, în cel mai bun caz, optimizarea lor), deficitul structural va fi mult mai complicat de redus. Motivul? Cheltuielile permanente, rigide, cum mai sunt numite, au o pondere importantă în veniturile fiscale, ceea ce face foarte complicat procesul de scădere a deficitului structural.

Acest deficit mai puțin vizibil și mai puțin discutat poate fi echilibrat prin creșterea veniturilor. Este o țintă pe care au avut-o multe guverne anterioare, dar care în continuare rămâne la stadiul de deziderat. Realitatea este mult mai crudă, în sensul că după Irlanda, România este statul membru al UE care are cel mai redus procent al veniturilor bugetare din PIB.

Florin Cîțu a precizat că pregătește o serie de măsuri prin care ANAF va reuși să colecteze mai mulți bani la buget. Unele dintre ele sună interesant, dar, ca de obicei, importante sunt rezultatele finale și nu intențiile.

Deocamdată, guvernul a luat câteva măsuri pe care le anunțase încă din momentul în care se afla în opoziție. Cele mai interesante par a fi revenirea la impozitarea separată a veniturilor obținute de salariații care lucrează în part-time și creșterea salariului minim. În ceea ce privește salariul minim, pasul înainte este acela că decizia s-a luat pe baza unui algoritm de creștere. Este o decizie așteptată de mult de mediul de afaceri. Sindicatele sunt ușor nemulțumite, dar, după cum se spune, nu poți să mulțumești pe toată lumea.

Fără îndoială, creșterea salariului minim va da o mână de ajutor și pentru încasări mai mari la capitolul contribuții de asigurări din viitorul buget, întrucât metoda, brevetată deja de PSD, poate da roade.

Dar cea mai complicată problemă a anilor viitori rămâne aplicarea legii pensiilor. Consiliul Fiscal arată că aplicarea legii pensiilor înseamnă cheltuieli bugetare suplimentare, față de anul acesta, cu 0,7% din PIB anul viitor, cu 2,7% din PIB în anul 2021 și cu 3,7% din PIB în anul 2022.

Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a calculat și cifrele absolute: un plus de 3,3 miliarde de lei anul acesta, mai mult cu 10,6 miliarde de lei anul viitor și cu 31,8 miliarde de lei în anul 2021. În ceea ce privește prognoza de deficit bugetar, cifrele sunt îngrijorătoare: 3,5% din PIB anul acesta (proiecție îndeplinită), 4,5% din PIB anul viitor și 5,7% din PIB în anul 2021. Iar aceste evoluții luate în calcul sunt doar ca efect al aplicării legii pensiilor.

În același timp, economistul-șef al BNR arată că nivelul creșterii pensiilor de anul acesta, din septembrie, cu 15%, acoperă atât rata de creștere economică prognozată pentru anul viitor, cât și creșterea inflației. Creșterea pensiilor de anul acesta este suficientă în raport cu evoluția prognozată a indicatorilor economici ai anului 2020.

De asemenea, datele statistice arată că pensionarii nu sunt persoanele cu cel mai mare risc de sărăcie din România. Riscul de sărăcie este mai mare la persoanele cu vârste între 16 și 64 de ani, decât pentru cei cu vârste de peste 65 de ani. Deci, crede Lazea, resursele bugetare, atâtea câte sunt, ar trebui mobilizate către cetățenii care au riscul de sărăcie cel mai ridicat.

Mai sunt și alte necunoscute ale bugetului pentru anul 2020. Este vorba, de exemplu, despre proiectele importante începute cu bani europeni care pot crește absorbția acestor fonduri.

Deși, după cum arată chiar Consiliul Fiscal, există paradoxul că o absorbție redusă a fondurilor europene scade deficitul. Motivul este simplu, sumele pentru cofinanțare plătite de la buget sunt mai mici. Desigur, este o logică greșită. Ideal ar fi să intre bani europeni în România, pentru că majoritatea acestor sume se duc spre investiții.

Bugetul pe anul viitor va fi o piatră de încercare pentru actualul guvern. Sunt deja multe tensiuni în legătură cu bugetul. Deficitul bugetar pe anul acesta va ajunge la un nivel-record, iar revenirea la limitele europene nu va fi simplu de făcut. Există o șansă ca România să fie iertată de aplicarea procedurii de deficit excesiv de către Comisia Europeană. Și anume, aceea a unui dialog cu Comisia Europeană și asumarea unor ținte de reducere a deficitului bugetar pe care Comisia să le vadă și respectate. De altfel, premierul și ministrul finanțelor sunt conștienți că aceasta este calea ce trebuie urmată, iar declarațiile sunt în acest sens. Desigur, va trebui să existe o confirmare a acestei abordări din partea Comisiei Europene.

Mai este o problemă. Se vorbește foarte puțin despre deficitul structural, iar acesta este un indicator important pentru tratatele fiscale europene. Dacă deficitul bugetar poate fi redus, prin metode devenite clasice (scăderea investițiilor sau, în cel mai bun caz, optimizarea lor), deficitul structural va fi mult mai complicat de redus. Motivul? Cheltuielile permanente, rigide, cum mai sunt numite, au o pondere importantă în veniturile fiscale, ceea ce face foarte complicat procesul de scădere a deficitului structural.

Acest deficit mai puțin vizibil și mai puțin discutat poate fi echilibrat prin creșterea veniturilor. Este o țintă pe care au avut-o multe guverne anterioare, dar care în continuare rămâne la stadiul de deziderat. Realitatea este mult mai crudă, în sensul că după Irlanda, România este statul membru al UE care are cel mai redus procent al veniturilor bugetare din PIB.

Florin Cîțu a precizat că pregătește o serie de măsuri prin care ANAF va reuși să colecteze mai mulți bani la buget. Unele dintre ele sună interesant, dar, ca de obicei, importante sunt rezultatele finale și nu intențiile.

Deocamdată, guvernul a luat câteva măsuri pe care le anunțase încă din momentul în care se afla în opoziție. Cele mai interesante par a fi revenirea la impozitarea separată a veniturilor obținute de salariații care lucrează în part-time și creșterea salariului minim. În ceea ce privește salariul minim, pasul înainte este acela că decizia s-a luat pe baza unui algoritm de creștere. Este o decizie așteptată de mult de mediul de afaceri. Sindicatele sunt ușor nemulțumite, dar, după cum se spune, nu poți să mulțumești pe toată lumea.

Fără îndoială, creșterea salariului minim va da o mână de ajutor și pentru încasări mai mari la capitolul contribuții de asigurări din viitorul buget, întrucât metoda, brevetată deja de PSD, poate da roade.

Dar cea mai complicată problemă a anilor viitori rămâne aplicarea legii pensiilor. Consiliul Fiscal arată că aplicarea legii pensiilor înseamnă cheltuieli bugetare suplimentare, față de anul acesta, cu 0,7% din PIB anul viitor, cu 2,7% din PIB în anul 2021 și cu 3,7% din PIB în anul 2022.

Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a calculat și cifrele absolute: un plus de 3,3 miliarde de lei anul acesta, mai mult cu 10,6 miliarde de lei anul viitor și cu 31,8 miliarde de lei în anul 2021. În ceea ce privește prognoza de deficit bugetar, cifrele sunt îngrijorătoare: 3,5% din PIB anul acesta (proiecție îndeplinită), 4,5% din PIB anul viitor și 5,7% din PIB în anul 2021. Iar aceste evoluții luate în calcul sunt doar ca efect al aplicării legii pensiilor.

În același timp, economistul-șef al BNR arată că nivelul creșterii pensiilor de anul acesta, din septembrie, cu 15%, acoperă atât rata de creștere economică prognozată pentru anul viitor, cât și creșterea inflației. Creșterea pensiilor de anul acesta este suficientă în raport cu evoluția prognozată a indicatorilor economici ai anului 2020.

De asemenea, datele statistice arată că pensionarii nu sunt persoanele cu cel mai mare risc de sărăcie din România. Riscul de sărăcie este mai mare la persoanele cu vârste între 16 și 64 de ani, decât pentru cei cu vârste de peste 65 de ani. Deci, crede Lazea, resursele bugetare, atâtea câte sunt, ar trebui mobilizate către cetățenii care au riscul de sărăcie cel mai ridicat.

Mai sunt și alte necunoscute ale bugetului pentru anul 2020. Este vorba, de exemplu, despre proiectele importante începute cu bani europeni care pot crește absorbția acestor fonduri.

Deși, după cum arată chiar Consiliul Fiscal, există paradoxul că o absorbție redusă a fondurilor europene scade deficitul. Motivul este simplu, sumele pentru cofinanțare plătite de la buget sunt mai mici. Desigur, este o logică greșită. Ideal ar fi să intre bani europeni în România, pentru că majoritatea acestor sume se duc spre investiții.

Așadar, anul 2020 va fi unul complicat pentru finanțele publice. Va fi, de fapt, proba de foc pe care va trebui să o treacă guvernul PNL. Dacă va reuși, este posibil ca România să aibă o guvernare bazată pe PNL și după anul 2020.

Așadar, anul 2020 va fi unul complicat pentru finanțele publice. Va fi, de fapt, proba de foc pe care va trebui să o treacă guvernul PNL. Dacă va reuși, este posibil ca România să aibă o guvernare bazată pe PNL și după anul 2020. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele