Bursa din București a intrat în spațiul Schengen al pieței financiare

130
6 minute de lectură
Foto: Agerpres

Bursa din București a depășit granița piețelor de capital frecventabile doar pe riscul investitorilor odată cu avansarea sa de către agenția britanică de evaluare FTSE Russel la categoria „piață emergentă“. Cât de jos era amplasată până acum ne poate sugera mișcarea simultană a britanicilor de la FTSE Russel prin care au respins candidatura Argentinei la categoria emergentă, după ce aceasta a reinstituit controlul de capital.

Pe 26 septembrie, agenția FTSE International Limited & Frank Russell Company, cunoscută în piața financiară ca FTSE Russel (subsidiară a London Stock Exchange), a promovat Bursa de Valori București la statutul de piață emergentă secundară, statut care va intra în vigoare din septembrie 2020. Anterior, Bursa de Valori București era considerată piață de frontieră. România fusese introdusă în 2016 în lista de observație în vederea reclasificării ca piață emergentă.

Prin această promovare, Bursa de Valori București intră într-o clasă superioară, care îi oferă accesul la mult mai mulți investitori instituționali, cu efecte pozitive atât pentru evoluția prețurilor acțiunilor cotate, cât și pentru atragerea de emitenți noi de acțiuni (prin oferte publice inițiale). Pentru comparabilitate, această promovare este echivalentul promovării unei piețe de obligațiuni de către o agenție de rating de la categoria „non-investment grade” la categoria „investment grade”.

Lichidatea și competiția, esențiale

Care sunt condițiile de promovare de la nivelul de piață de frontieră la cel de piață emergentă secundară? Esențială este lichiditatea, evident, criteriu pe care Bursa din București l-ar fi îndeplinit mai devreme dacă ar fi listat gigantul energetic Hidroelectrica, potrivit scenariului agreat cu Fondul Monetar Internațional. În plus o piață emergentă are nevoie de o competiție suficientă pe piață de custodie pentru asigurarea unor servicii de custodie de calitate înaltă. Și în piața de brokeraj trebuie să existe suficientă pentru asigurarea unor servicii de calitate superioară. Dar esențială este asigurarea unei lichidități suficiente a pieței pentru asigurarea tranzacționării în volume utilizate la nivel global. Condiția de lichiditate nu era îndeplinită la evaluările anterioare ale FTSE. Iar în septembrie 2019, aceasta a urcat de la „restricționată“ (restricted) la „promovată” (pass).

Acțiunile românești intră în indicii FTSE

Care sunt consecințele promovării la statutul de piață emergentă?  În primul rând includerea unor acțiuni cotate pe Bursa de Valori București în anumiți indici construiți de FTSE, și anume: FTSE Global All Cap (Large/Mid/Small) cu o pondere de 0,008%; FTSE All-World (Large/Mid) cu o pondere de 0,009%; FTSE Emerging All Cap (Large/Mid/Small) cu o pondere de 0,078%; FTSE Emerging (Large/Mid) cu o pondere de 0,085%.

Acțiunile ce vor fi introduse sunt Societatea Națională de Gaze Naturale – ROMGAZ pe segmentul „Mid”, Banca Transilvania pe segmentul „Mid” și BRD-Groupe Société Générale pe segmentul „Small”.

Efectele promovării la statutul de piață emergentă se transferă asupra companiilor listate,  care pot găsi mai ușor investitori, cu șanse de a-și mări valoarea de piață

Fondurile de investiții care investesc pe piețele emergente sunt mult mai mari decât cele care investesc pe piețele de frontieră. Prin urmare, interesul de tranzacționare pe Bursa de Valori București al investitorilor instituționali va crește, cu impact pozitiv asupra lichidității și prețurilor acțiunilor cotate.

Foto: Agerpres

De asemenea, sunt fonduri de investiții care încearcă să replice evoluția unui indice. Replicarea se realizează în general prin cumpărarea tuturor titlurilor constituente ale indicelui respectiv. Ca urmare, fondurile de investiții care replică indicii FTSE în care a fost introdusă România (menționați mai sus) vor achiziționa aproape automat cele trei acțiuni incluse în indici, pentru a atinge în propriile portofolii ponderea pe care cele trei acțiuni o au în indicii respectivi. De aici efectul asupra prețurilor și lichidității acestor acțiuni.

Spre comparație, în ianuarie 2013, banca JP Morgan a inclus 3 obligațiuni suverane ale României în indici de piață emergentă JPMorgan GBI-EM Index Series. Consecința a fost majorarea cererii de obligațiuni suverane emise de România, cu impact în scăderea costului de finanțare al României.

Cum fondurile private de pensii Pilonul II sunt principalul investitor instituțional pe Bursa de Valori București, consecințele promovării Bursei de Valori București se vor vedea și în fondurile acumulate de contributorii la acest pilon.

OUG114, un impuls pentru mișcarea banilor

În mod ironic, OUG 114/2019, prin panica pe care a creat-o, care a condus la vânzări masive în luna decembrie 2018 și ianuarie 2019, a dus la creșterea volumului tranzacțiilor și este posibil să fi ajutat la îndeplinirea criteriilor de lichiditate a pieței. În forma inițială, OUG 114 afecta puternic profitabilitatea a 10 din cele 16 companii ce compun indicele BET. De asemenea, prevederile OUG 114 ar fi condus la naționalizarea de facto a fondurilor private de pensii Pilonul II prin eliminarea de pe piață a societăților de administrare. Această situație era cauzată de combinația a două măsuri: reducerea drastică a veniturilor administratorilor de fonduri private de pensii și în același timp majorarea exponențială (de aproximativ 10 ori) a cerințelor de capital a administratorilor fondurilor de pensii private Pilonul II. Astfel, de la volume lunare de 125 – 195 milioane de euro anterior OUG 114 (iunie – noiembrie 2018), în decembrie (luna emiterii ordonanței), volumul de acțiuni tranzacționat (pe vânzare) a fost de 427 milioane de euro, în ianuarie 2019 de 212 milioane de euro, iar din februarie a scăzut către 182 milioane de euro. Și în următoarele luni a continuat să scadă. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele