Buna guvernare contează mult în procesul de dezvoltare economică. Buna guvernare nu reprezintă apanajul exclusiv al țărilor bogate. De fapt, peste o duzină de țări în curs de dezvoltare, incluzând aici state precum Slovenia, Chile, Botswana, Estonia, Uruguay, Republica Cehă, Ungaria, Letonia, Lituania, Mauritius și Costa Rica, au scoruri în ceea ce privește indicele mondial al guvernării mai bune peste cele ale unor țări industrializate, cum ar fi Italia sau Grecia.

Calitatea administrației și a guvernării – criteriu urmărit de Uniunea Europeană pentru monitorizarea convergenței și a pregătirii economiei pentru adoptarea euro – este relativ slabă în România. În UE-28, țara noastră se situează pe cea de-a patra poziție din coada unei ierarhii ce are în vedere acest indicator, în urma noastră fiind doar Grecia, Croația și Bulgaria.

Dacă însă dăm la o parte indicele ce reflectă ușurința de a face afaceri (Doing Business 2018 – World Bank), capitol la care România devansează țări precum Belgia, Luxemburg, Malta, Italia, Cipru, Bulgaria, Croația și Grecia, deși ar mai fi multe de îmbunătățit și aici în ceea ce privește termenele legate de obținere autorizațiilor de construire și de legarea la rețeaua electrică, vom schimba locul patru din coada clasamentului cu antepenultimul loc al clasamentului, având în urma noastră doar Bulgaria și Grecia atunci când vorbim de ierarhia după indicele guvernării (Worldwide Governance Indicators – 2017) sau indicele cu privire la percepțiile  legate de corupție (Corruption Perceptions Index 2017 Transparency International) și Croația și Grecia atunci când luăm în considerare indicele competitivității economice (The Global Competitiveness Report 2017-2018  – World Economic Forum).

„În ierarhia construită pe baza Indicelui competitivității globale al World Economic Forum, poziția României este în continuare slabă și în proces de deteriorare (68 din 137), eficiența guvernamentală, birocrația și calitatea infrastructurii fiind cei mai problematici factori. (…) În termeni de performanță a administrației publice, România stă relativ rău, potrivit datelor referitoare la Indicele Mondial al Guvernării (calculat de Banca Mondială). Totodată, deficitul de transpunere al directivelor UE a fost de 2,0%, peste media UE de 1,5% și peste obiectivul (0,5%) propus de  Uniunea Europeană”, arată ultimul Raport de Convergență al Comisiei Europene.

„Factorii de decizie, grupurile societății civile, donatorii de ajutoare și oamenii de știință din întreaga lume sunt din ce în ce mai mult de acord că buna guvernare contează mult în procesul de dezvoltare economică. Această creștere a consensului cu privire la efectele bunei guvernări a apărut dintr-o proliferare a studiilor și măsurătorilor empirice privind calitatea instituțională, guvernarea și climatul investițional ce pun în evidență impactul puternic al bunei guvernări asupra dezvoltării”, arată o broșură a Băncii Mondiale cu privire la această temă.

Îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește guvernarea pot apărea și se pot produce chiar în perioade relativ scurte de un deceniu. De fapt, aproape o treime din țările cuprinse în clasamentul WGI prezintă o schimbare semnificativă în cel puțin unul dintre cele șase agregate ale indicelui, între 1998 și 2008, schimbări repartizate aproximativ egal împărțit între îmbunătățiri și scăderi.

Cele șase componente ale indicelui WGI al Băncii Mondiale

1. Vocea și responsabilitatea: măsoară posibilitatea în care cetățenii unei țări pot participa la alegerea guvernului, precum și libertatea de exprimare, libertatea de asociere și existența unei mass-media libere.

2. Stabilitatea politică și absența violenței / terorismului: măsoară probabilitatea ca guvernul să fie destabilizat prin mijloace neconstituționale sau violente, inclusiv terorismul.

3. Eficacitatea Guvernului: măsoară calitatea serviciilor publice, capacitatea serviciului public și independența acestuia față de presiuni politice și calitatea formulării politicilor publice.

4. Calitatea reglementărilor: măsoară capacitatea guvernului de a furniza politici solide și reglementări care permit și promovează drepturile omului și dezvoltarea sectorului privat.

5. Statul de drept: măsoară gradul respectării regulilor în societate, inclusiv calitatea executării contractelor  și a respectării drepturilor de proprietate, buna funcționare a poliției și a instanțelor judecătorești, precum și probabilitatea de infracțiune și violență.

6. Controlul corupției: măsoară gradul în care puterea publică este exercitată pentru câștiguri private, incluzând atât mica, cât și marea corupție, precum și „capturarea” statului de elite și interese private.

Sursa: Banca Mondială

Ierarhia țărilor UE în funcție de calitatea instituțională pe indicatori individuali