Canalul Siret – Bărăgan, de la parteneriat public – privat la bugetul Ministerului Agriculturii

Guvernul s-a răzgândit în privința canalului Siret – Bărăgan. După ce în vara anului trecut anunța că proiectul a fost inclus pe lista proiectelor care ar urma să fie realizate în parteneriat public – privat, în 15 februarie, prim-ministrul, Viorica Dăncilă, a anunțat că acesta va trece la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și va fi finanțat din bugetul instituției.

Considerat de unii fantezist, din cauza costurilor uriașe estimate la peste 3 miliarde de euro, proiectul canalului Siret – Bărăgan a fost fluturat în spațiul public de mai mulți premieri și miniștri ai agriculturii, dar nu s-a făcut niciun pas concret în realizarea acestuia. Între timp, susțin unele voci, este foarte posibil ca infrastructura agricolă să nu mai corespundă în aceeași măsură cu cea existentă la proiectarea obiectivului. Potrivit Ministerului Agriculturii, „prin finalizarea obiectivului «Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa I» se asigură condiții pentru aplicarea irigațiilor pe o suprafață de circa 120.000 ha, cu rol determinant pentru exploatațiile agricole din zonă în obținerea de producții sigure și stabile, cu randamente crescute, pe terenuri cu clase ridicate de fertilitate, dar supuse unor factori climatici nefavorabili. Nu doar că mai mulți oficiali s-au lăudat cu proiectul. La tot atât de multe instituții a și fost pasat: Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii. Ba, mai mult, un proiect de lege inițiat, în 2014, de guvern, prevedea înființarea Regiei Autonome Administrația Siret – Bărăgan. Acum, proiectul a revenit la Ministerul Agriculturii.  „(…) Aprobăm astăzi un act normativ prin care obiectivul de investiţii «Canal magistral Siret – Bărăgan» va trece din administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a fi inclus în programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România”, a declarat Viorica Dăncilă în debutul şedinţei de guvern din 15 februarie. Ea a explicat că obiectivul de investiţii, proiectat pe o lungime de 191 kilometri, pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău, Ialomiţa, cuprinde două etape de realizare. „Finalizarea primei etape a investiţiei, situată în judeţul Vrancea, cu o lungime de 51,5 kilometri, va permite folosirea irigaţiilor pe o suprafaţă de aproximativ 120.000 de hectare.

Astfel, vom facilita accesul agricultorilor la sursele de apă pentru irigaţii şi vom asigura o productivitate crescută a culturilor”, a mai declarat Dăncilă. Astfel, Guvernul a declarat obiectivul „Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa I” ca infrastructură de irigaţii de utilitate publică şi a dispus completarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 793/2016, cu obiectivul „Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa I”. Etapa I a canalului magistral Siret–Bărăgan, cuprinzând canalul pe zona acumularea Călimăneşti – Râmna, în lungime de 51,5 km, cuprinde 5,7 km deja funcţionali care vor fi transmişi bunurilor aflate în domeniul public al statului. Porţiunile de canal cuprinse între km 5+700 şi km 51+500, aflate în diverse faze de execuţie, vor fi finalizate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare. „Canal magistral Siret–Bărăgan – Etapa a II-a“, cuprinzând canalul pe zona Râmna –Acumulare Dridu, pe lungime de 139,5 km, se va realiza conform prevederilor legale în vigoare.

Un proiect din 1986

Proiectul Canalului Siret – Bărăgan a fost aprobat de Nicolae Ceauşescu în 1986, iar în anul următor a început execuţia primului tronson. Conform proiectului, canalul ar trebui să aibă 198 kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri. Lucrări s-au desfășurat constant până la începutul anilor 1990, când s-au realizat şi primii kilometri de infrastructură din cele două tronsoane.

Canalul ar trebui să aibă următorul traseu: Călimăneşti-Mărăşeşti-Focşani-Râmnicu Sărat-Buzău-Urziceni-Dridu, între acumularea Călimăneşti de pe Siret şi lacul Dridu, situat la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa. Primul tronson al Canalului este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea şi are o lungime de 50 de kilometri, din care s-au început lucrări pe 11 kilometri, 5,7 kilometri fiind deja funcţionali. Tot în zona Vrancea, s-au realizat investiţii colaterale în cadrul proiectului de construire a Canalului Siret-Bărăgan, respectiv drumuri şi poduri. Potrivit Ministerului Agriculturii, realizarea Canalului Siret-Bărăgan ar permite irigarea a 500.000 până la 700.000 de hectare de teren din Câmpia Română şi obţinerea unor economii de 50% la energie, deoarece transportul apei în sistemele de irigaţii se va face preponderent gravitaţional şi mai puţin prin pompare.

Curtea de Conturi a găsit și vinovați

Fostul ministru al agriculturii, actualmente președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice, Valeriu Tabără, declara, în 2011, că pentru realizarea canalului Siret – Bărăgan costurile totale s-ar ridica la 3,6 miliarde de euro, potrivit unei evaluări din 2003, sumă care include şi sistemele de irigaţii. „Această investiţie este excepţională pentru această parte a ţării, care este supusă frecvent de secetă. Prin cele patru etape de realizare a acestui canal, inclusiv sistemele de irigaţii, se pot valorifica resursele de apă, se reglează debitele de râuri, dar se reduc şi costurile cu energia electrică, care sunt extrem de importante în domeniul irigaţiilor”, afirma Valeriu Tabără.

Potrivit ministrului de atunci, prin realizarea canalului se pot face economii la energie electrică de circa 2,25 milioane de euro pe an. De asemenea, se pot obţine sporuri anuale de recoltă la cereale, furaje şi fructe. „Echivalentul acestor sporuri de recoltă la preţul mondial al pieţei este de aproximativ 120 de milioane de euro/an, ceea ce va conduce la eliminarea importurilor de cereale, şi se pot crea chiar disponibilităţi pentru export”, sublinia la acea dată Tabără.

Potrivit unui Raport al Curții de Conturi, finalizat la sfârșitul anului 2010, mai mulţi miniştri ai agriculturii au contribuit, în ultimii ani, la distrugerea sistemului de irigaţii românesc. Mare parte dintre deciziile falimentare erau puse de Curtea de Conturi în spatele a cinci foşti miniştri ai agriculturii: Ioan Avram Mureşan, Ilie Sârbu (care, în ultimii zece ani, a ocupat de două ori fotoliul de ministru al agriculturii), Petre Daea, Gheorghe Flutur şi Decebal Traian Remeş.

Comentarii