Prezența unui general de armată într-o întâlnire a profesioniștilor în domeniul financiar pare o curiozitate. Așa au stat lucrurile la conferința organizată de CFA România cu titlul „Viitorul României în Uniunea Europeană”. Astfel, panelul de dezbateri i-a inclus, printre profesioniști în domeniul financiar, și pe un reprezentant al economiei reale, omul de afaceri Dragoș Anastasiu, și pe generalul în rezervă Sergiu Medar.

La nivel economic, avem o mulțime de imagini și de percepții despre ce se întâmplă în economia globală de astăzi. Vedem cioburile – Brexit, democrații iliberale în plină expansiune, curente naționaliste în ofensivă și o politică a barierelor comerciale dusă de Statele Unite – dar nu putem ști, acum, cum se va reface „vasul de porțelan”. Economiștii au o mulțime de răspunsuri posibile care includ multe riscuri, precum schimbarea ciclurilor economice, războaie comerciale sau, punctul culminant, criza.  

Un militar de carieră are o viziune ușor diferită de cea a economiștilor. Sergiu Medar explică situația în care se află lumea și economia prin faptul că traversează o schimbare a ordinii internaționale. O schimbare care se poate duce în multe direcții. Varianta optimistă este cea a unei reașezări rapide și fără convulsii. Varianta pesimistă este cea a unei crize. Deocamdată, suntem în pline schimbări, iar anul 2019 va fi complicat, pentru că „anul trecut, nu s-a închis niciun dosar, toate fiind în desfășurare”, afirmă Medar. Deci, într-un an în care dosarele sunt atât de complicate, este limpede că evoluțiile, inclusiv cele economice, sunt dificil de prevăzut.

Este o viziune complementară față de cea a economiștilor, dar care ne ajută să înțelegem mai bine lumea în care trăim. O lume aflată în schimbare și care, ca atare, se poate duce în toate direcțiile posibile. Chiar și către un război? Militarii nu vorbesc despre război, răspunde Medar.  

Actorii schimbării sunt, bineînțeles, marile forțe economice și geopolitice. Statele Unite s-au decis, prin politica președintelui Trump, să iasă din tratatele comerciale multilaterale și să negocieze cu destul succes până acum, să recunoaștem, înțelegeri bilaterale în care sunt prezente, sub diverse forme, presiunile pentru parafarea tratatelor. În esență, multilateralismul este înlocuit de bilateralism.

China respectă ceea ce face de mii de ani, și anume gândește strategii și politici pe termen lung, și astfel are avantajul de a nu se grăbi, de a nu fi sedusă de bruiajul zilnic și de imaginea colorată intens a momentului. China vede tabloul mare.

Uniunea Europeană își caută calea, încearcă o reformă politică și economică, iar în interiorul Uniunii, Germania încearcă să facă un balet complicat între Federația Rusă și statele est-europene, care au, de cel puțin șase decenii, în ADN-ul lor un sentiment de crispare față de relația cu actuala Federație Rusă.

Acestea sunt poziționările. Sergiu Medar a oferit și o imagine plastică referitoare la momentul pe care îl traversăm. Exemplul citat este cel al celebrului fost hocheist canadian Wayne Gretzky. Întrebat care este secretul succesului său, acesta a răspuns: „Toți se duc după puc, eu mă duc acolo unde va veni pucul”. Pare simplu, dar este atât de complicat. Unde va ajunge „pucul” schimbărilor la nivel mondial? Toate variantele sunt luate în calcul și nimeni nu poate oferi un răspuns precis. Doar presupuneri și previziuni. O singură certitudine: anul 2019 va fi unul complicat, pe care România sau, mai exact, guvernul ține cu tot dinadinsul să îl facă și mai complicat. Indicatorul de încredere macroeconomică, realizat de CFA România, s-a prăbușit într-un an cu 22%. Este fără precedent și, în același timp, îngrijorător.

Tot la evenimentul CFA România, Dragoș Anastasiu a vorbit despre cum vede un antreprenor situația din acest moment. Anastasiu spune că este o lipsă totală de dialog și, ca atare, este o criză de încredere. „Organizațiile oamenilor de afaceri au pierdut mii de ore pentru a convinge autoritățile să schimbe regula split TVA. Acum se pierd sute de ore pentru a încerca să convingem guvernul de viciile Ordonanței 114 din 2018”, afirmă Anastasiu. De fapt, suntem în fața unei situații paradoxale: guvernul a luat măsuri care împing economia spre o încetinire, dacă nu spre criză. O criză care este una de încredere între administrație și mediul de afaceri.

De altfel, cel mai bine se poate constata acest lucru văzând cum dezbaterile pe marginea Ordonanței 114 au loc acum, după ce actul normativ a fost adoptat, și nu înainte ca guvernul să îl fi emis. Unii dintre miniștrii din guvernul Dăncilă constată cu candoare efectele pe care ordonanța le va avea asupra mediului de afaceri și asupra consumatorilor.

La final, o remarcă făcută tot de Dragoș Anastasiu. Ideea este că omul de afaceri pledează pentru ca banii să rămână la companii. „Lăsați-i acolo, fie ca sunt albi, negri sau gri, pentru că oamenii de afaceri știu ce să facă cu ei. Alternativa este să ajungă la buget, iar ce se întâmplă cu banii de la buget vedem cu toții”, spune Dragoș Anastasiu. Și nu se poate spune că nu are dreptate.

Pare o imagine subiectivă, interesată, dar, de fapt, este expresia unei disperări. A oamenilor de afaceri care își achită obligațiile către bugete și văd cât de puțin primesc înapoi prin alocarea bugetară.