Când alegi revocare și nu scapi de suspendare

Compromisul întru legalitate al lui Iohannis nu a venit la capătul epuizării arsenalului pe care îl avea la dispoziție.

96
5 minute de lectură

Politica înseamnă statură și compromisuri. Postul de președinte al României cere mediere și negocieri între puterile statului. Și respectarea legalității. Unde se plasează revocarea din fruntea DNA a Laurei Codruța Kovesi de către președintele Klaus Iohannis?

La prima vedere, se poate spune că este un compromis la care a recurs un președinte care a vrut să arate că respectă legalitatea deciziei CCR, chiar dacă se pronunțase împotriva demiterii eficientului procuror-șef al DNA. Poate fi și o mutare strategică de evitare a instabilității politice la care ar fi dus suspendarea sa de la Palatul Cotroceni, care fusese programată de PSD și ALDE.

Însă compromisul întru legalitate al lui Iohannis nu a venit la capătul epuizării arsenalului pe care îl avea la dispoziție. Președintele nu a urmat, pas cu pas, vreo strategie prin care să se întrevadă că pune în discuție legalitatea sub care funcționează CCR (mandatul ieșit din termen al judecătorului Petre Lăzăroiu este încă neatacat) sau că poporul este chemat la un referendum despre angajamentul de consolidare a luptei anticorupție.

Klaus Iohannis nu a scăpat însă de amenințările președintelui PSD, Liviu Dragnea, cu suspendarea din funcție. Astfel, a pierdut, în această etapă, un considerabil aport de imagine din partea susținătorilor săi, care nu acceptă îngroparea luptei anticorupție. Tactica este cea care l-a făcut pe Klaus Iohannis să iasă slăbit din această luptă. Fără să se bată pentru sensul și legalitatea deciziei prin care judecătorii numiți politic ai CCR l-au obligat să se supună solicitării ministrului Tudorel Toader, președintele s-a izolat pe scena politică într-un an preelectoral. Există temerea că prin acceptarea revocării Laurei Kovesi ar putea urma și schimbarea șefilor de la DIICOT și Parchetul General. Precedentul creat ar putea însemna o serie de alte solicitări din partea Guvernului de decapitare și a altor instituții unde președintele numește în funcții.

În tabăra PSD, care a vrut plecarea lui Kovesi de la DNA, apele nu s-au calmat. În continuare, Liviu Dragnea se află pe deadline. Parlamentul intră în vacanță, iar până la toamnă, în mod normal, niciuna dintre cele cinci legi pe care le-a adoptat coaliția guvernamentală pentru protejarea celor cu dosare penale nu va intra în vigoare. Iar toamna se reia și activitatea judecătorească, astfel că procesul angajărilor fictive, în care a fost condamnat la închisoare în primă instanță, va continua. Și Liviu Dragnea va intra în anul electoral 2019 cu un serios deficit de imagine, chiar dacă procesul său nu se va fi încheiat.

De fapt, până unde va merge PSD cu forțarea procedurilor pentru ca legile care schimbă fundamental sistemul judiciar și normele penale din România să intre în vigoare? Aceasta pare miza acestei veri cu ploaie necontenită și temperatură politică fierbinte. Aici devine mult mai vizibil rolul președintelui. În angrenajul constituțional, șeful statului este cel care promulgă legile, iar dacă președintele Iohannis pierde și această bătălie, războiul luptei împotriva corupției se încheie. Un rol important îl are și Curtea Constituțională, care, până acum, a jucat de partea guvernanților care au modificat legile și au cerut demiteri. Respingerile consecutive de către CCR ale solicitărilor șefului statului au trimis deja România într-un alt regim politic, în care președintelui i s-au amputat prerogativele, prin interpretări ale Constituției, iar magistraților le-au topit instrumentele de anchetă.

Rămâne întrebarea cine, din actuala clasă politică, se va alinia acestui demers. Până unde vor merge aliații ALDE și UDMR, grupul minorităților din Camera Deputaților alături de social-democrați? Până unde îl va urma partidul pe Liviu Dragnea? Suspendarea, urmată eventual de demiterea președintelui, par să fie soluția strategică a principalului partid aflat la guvernare.

Cea mai importantă problemă este dacă DNA va merge în același ritm și fără Laura Codruța Kovesi. Câte dintre dosarele penale pe care procurorii anticorupție le-au început își vor urma cursul? Dosarele Belina și Tel Drum, ale liderului PSD, Liviu Dragnea, se vor finaliza? Se vor simți cei de la DNA apărați de legi și de șefii lor în momentul în care anchetele lor vor duce la „peștii mari” ai politicii românești? Cu noile legi ale Justiției și cu modificările la Codurile penale, foarte puțin probabil.

Avertismentele Comisei Europene, semnalele Comisiei de la Veneția și îngrijorările ambasadelor occidentale venite în ultima săptămână, după adoptarea Codurilor penale, arată că România riscă să derapeze. Nu doar de la fundamentul european, al respectării statului de drept, ci și de la efortul de 28 de ani de a se desprinde de comunism, când statul strivea libertatea individului pentru primatul și bunăstarea nomenclaturii, formată cel mai adesea de impostori.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele