Carburanții sunt produse influențat de prețul țițeiului pe plan mondial și care, la rândul lui, are un impact important asupra celorlalte prețuri din economia autohtonă. 

Conform unui raport al Consiliului Concurenței, prețul benzinei a crescut, anul acesta, până în luna septembrie, la nivelul Uniunii Europene, cu 8,5%, de la 1,36 euro la 1,48 euro. România a înregistrat o creștere agresivă a prețului benzinei, cu 11,5%, după Germania, care cu 11,6% înregistrează cea mai mare creștere a prețului din Uniunea Europeană, în primele nouă luni ale acestui an.

În ceea ce privește valorile nominale, o comparație cu țările vecine ne arăta că situația în septembrie a.c. era următoarea: un litru de benzină costa, în România, 1,25 euro, în Ungaria, 1,24 euro (cu o creștere anuală cu 8,6%), în Polonia costa 1,19 euro (plus 7,2%, în primele nouă luni ale anului) și în Bulgaria era de 1,15 euro (plus 10,3%). 

Situația este similară și în ceea ce privește motorina. România înregistrează o creștere peste media europeană, cu 11% față de 10,3%, și are cea mai mare rată de creștere față de economiile regionale: România, plus 11%, Bulgaria, plus 10,4%, Ungaria, 8,6%, iar Polonia, o creștere cu 8,3%. De asemenea, prețul motorinei, în România (1,27 euro pe litru) este printre cele mai mari dintre statele regionale, fiind aproape egal cu cel din Ungaria (1,28 euro), la o diferență destul de mare față de Polonia (1,17 euro) și Bulgaria (1,14 euro). 

Benzina și motorina au o piață regională, nu doar locală

Teoria petroliștilor se confirmă. Aceștia afirmă de fiecare dată că prețurile carburanților se reglează într-o piață regională, fiind imposibil ca o țară să aibă diferențe substanțiale față de vecinii săi. Motivul este simplu: diferențele de preț ar naște un comportament de piață anormal, în sensul că o parte din consumatori s-ar înghesui să se aprovizioneze mai ieftin. 

Dincolo, însă, de migrarea consumatorilor pe alte piețe, se constată că, anul acesta, România a avut una dintre cele mai mari creșteri procentuale ale prețului carburanților, iar ca valoare nominală se află la unul dintre cele mai mari niveluri din statele regionale. 

Creșterea generală a prețurilor a venit și de la produsele industriale. În iunie a.c., prețul produselor industriale a crescut cu 6% față de anul precedent, o creștere care este cauzată, pe de o parte, de creșterea comenzilor noi în industrie, și, pe de altă parte, de creșterea prețului materiilor prime la nivel global și la nivel național. Toate aceste evoluții sunt o bună explicație pentru faptul că România înregistrează a doua cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană. 

„Vestele galbene” franceze luptă cu scumpirea carburanților

În 17 noiembrie a.c., Franța „a luat foc” împotriva deciziei care ar urma să se aplice începând cu anul viitor de creștere a taxelor pentru carburanți. Prețul unui litru de motorină ar urma să crească cu 6 eurocenți, iar cel al unui litru de benzină, cu 3 eurocenți. Desigur, cifrele se multiplică atunci când vine vorba despre un plin de benzină. 

Dar la fel s-au multiplicat și protestele, cunoscute acum ca o mișcare a vestelor galbene, după ținuta vestimentară a manifestanților. 

Analiștii francezi observă că mișcarea este una pur cetățenească, fără o implicare a partidelor sau a sindicatelor. Totul a plecat de pe rețelele sociale, acolo unde o susținătoare a mișcării, care face apel la ieșirea la proteste, a devenit o adevărată vedetă, strângând cinci milioane de accesări. 

Mișcările de protest de la sfârșitul săptămânii trecute au avut și aspecte tragice, o persoană decedând și înregistrându-se mai mulți răniți. Cu toate acestea, francezii sunt deciși să continue protestele și amenință că vor paraliza circulația în țară. Deloc imposibil, dacă ne gândim că „vestele galbene” sunt prezente pe întreg teritoriul, iar la mișcare vor să se atașeze și transportatorii, și șoferii de taxi.

Îngrijorător este, de asemenea, că analiștii politici francezi văd în această mișcare prăpastia dintre o Franță provincială, care muncește, și un Paris al elitelor care iau deciziile.