Casa de Comerț Agroalimentar „Unirea”, o afacere bănoasă. Pentru cine?

59
6 minute de lectură
Foto: Agerpres / EPA

Corpul de Control al ministrului agriculturii verifică activitatea Casei de Comerț Agroalimentar „Unirea”. Aceasta este prima măsură luată de Adrian Oros după instalarea sa în funcția de ministru. Decizia a venit ca urmare a faptului că membrii Consiliului de Administrație al Casei „au semnalat grave probleme privind modul de cheltuire a bugetului alocat”. În luna aprilie a acestui an, guvernul a aprobat  majorarea capitalului social al Casei „Unirea” la aproape 100 de milioane de lei, iar până la recenta schimbare a guvernului, membrii Consiliului de Administrație nu au semnalat nicio neregulă.

Guvernul a hotărât în aprilie majorarea la peste 93 milioane lei a capitalului social al Casei Române de Comerț Agroalimentar „Unirea” S.A, aceasta fiind considerată instrumentul prin care urma să fie înființate magazine de stat cu produse exclusiv românești, a căror menire declarată era scoaterea din piață a intermediarilor de produse agricole și intrarea în competiție cu hipermarketurile și supermarketurile străine. Până în luna octombrie, singurele investiții inaugurate pe segmentul de comercializare au fost două magazine, unul în Sibiu și unul în București, dar și acestea s-a dovedit că funcționează cu sincope și la unele produse practică prețuri mai mari față de cele din supermarketuri, ceea ce înseamnă că nu pot concura cu adevărat marile rețele.

Tăcerea Consiliului de Administrație

Cu toate acestea, de la înființare și până acum, membrii Consiliului de Administrație nu au semnalat nicio neregulă. În primele zile după preluarea portofoliului Agriculturii de către Adrian Oros „domnii Sorin Minea, George Sava, Florentin Bercu, Mircea Coșea au semnalat grave probleme privind modul de cheltuire a bugetului alocat Casei de Comerț pentru produse agroalimentare „Unirea” S.A.

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Nechita-Adrian Oros, a dispus Corpului de control al ministrului efectuarea unei verificări de fond asupra întregii activități a Casei de Comerț pentru produse agroalimentare „Unirea” S.A. Această situație de fapt nu va influența sub nicio forma determinarea noii conduceri a Ministerului de a face politici publice, prin care să consolideze poziția fermierilor pe lanțul de aprovizionare cu produse agroalimentare românești și sănătoase, se arată într-un comunicat al MADR. Acest lucru ridică semne de întrebare la modul în care a funcționat până acum această Casă și cum erau luate deciziile de cheltuire a banilor. Cu sau fără acordul Consiliului de Administrație? Dacă se luau cu acordul CA, membrii acestuia de ce nu s-au opus? Dacă se luau fără acordul CA de ce nu au reclamat acest lucru? De ce au așteptat să vină un nou ministru ca să-și manifeste nemulțumirea și să reclame nereguli? Ce s-ar fi întâmplat dacă la conducerea MADR rămânea în continuare Petre Daea? Mai ales că sursa majorării de capital provine din disponibilul aflat în conturile MADR, rezultat ca urmare a finalizării Programului SAPARD, precum şi din rambursarea creditelor garantate de fondurile de garantare. Iniţial, capitalul social era de 100.000 de lei. „Sumele alocate vor fi direcţionate pe principiul eficienţei şi eficacităţii cheltuirii banilor, similar unui Investitor Privat Prudent în economia de piaţă, în programe-pilot, care vor fi dezbătute public pentru a servi intereselor conjugate ale actorilor din piaţă, în beneficiul consumatorului final”, se menţionează în comunicatul MADR.

Foto: Agerpres

Trei piloni

Guvernul a aprobat, la finele lunii noiembrie 2018, înfiinţarea unei societăţi comerciale, Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea”. În acest fel, urma să fie creat un mecanism naţional, care să asigure achiziţia, sortarea, procesarea primară, standardizarea şi distribuţia către reţele comerciale interne sau de export. Unitatea este concepută să se bazeze pe trei piloni. Primul este o rețea națională, în profil teritorial de clustere agricole, care va integra la nivelul uneia sau mai multor unități teritorial administrative (UAT) resursele locale de producție agricolă și servicii specifice, având în structură cel puțin un centru de distribuție/colectare a produselor. Funcția de bază a clusterului local este de a asigura inputuri de calitate fermierilor (material semincer, răsaduri, rase animaliere, produse agro-chimice, servicii de mecanizare, resurse umane și financiare etc.), dar și de a asigura achiziționarea pe loc și la prețul corect al pieței toate produsele agricole rezultate. Cel de-al doilea pilon este o rețea de centre regionale de însilozare, depozitare și procesare industrială. Funcția de bază a unui asemenea centru este de asigura sortarea, ambalarea și depozitarea în condiții corespunzătoare a produselor agricole, constituite în cantități, sortimente și la calitatea necesară promovării lor ritmice în rețelele comerciale interne, dar și contingentarea pentru operațiuni importante de export. În aceste centre se va urmări atât aprovizionarea pieței cu produse proaspete de calitate, dar și creșterea valorii adăugate a produselor prin procesare industrială, conservare etc. Cel de-al treilea pilon îl constituie o rețea națională de magazine, dezvoltată în special în centrele de mare consum, capabilă să asigure piața internă cu produse agroalimentare proaspete și procesate de origine autohtonă, care să contribuie, între altele, și la echilibrarea balanței comerciale sectoriale.

Orban și Oros nu susțin proiectul

Potrivit informațiilor oficiale, prin obiectul său de activitate, „Casa Română de Comerţ Agroalimentar „Unirea” se adresează clienților, persoane juridice, asociații cu potențial financiar și cu posibilitatea de a introduce în fabricație sau consum. Nu se adresează persoanelor fizice și comercializează cantități (unități de produs) peste 100 kg”. Aceasta și-a propus să implementeze și trei proiecte: Bursa de pește, Bursa de legume și Bursa de fructe. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, nu este un susținător al proiectului pus în practică de fostul guvern PSD. „Eu nu am fost de acord cu acest proiect nici cât eram în Comisia pentru Agricultură (vicepreşedinte – n.red.), nu mi se pare un lucru serios, care poate rezolva o problemă. Explicaţia a fost că prin aceste magazine se vor promova produsele locale şi tradiţionale. Produsele locale trebuie promovate în locul în care se produc, iar cele tradiţionale în alt loc. Nu mi se pare că a avut un impact economic şi social”, a spus Adrian Oros, ministrul agriculturii. Nici Ludovic Orban, premierul României, nu consideră că statul ar trebui să facă aprozare cu produse agroalimentare autohtone. „Vremea gostaturilor a trecut. Pentru producătorii români trebuie să asigurăm condiţii egale de acces la piaţă, dar consider că nu statul trebuie să se ocupe de această activitate (Casa de Comerţ „Unirea” – n.red.). Trebuie reglementări clare de asigurare a accesului la piaţă pentru producătorii autohtoni, iar dacă aceste reguli sunt respectate, nu mai e nevoie să refacem gostaturile”, a spus Ludovic Orban. ■

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele