Zilele acestea s-a pus în discuție utilitatea instituției de Avocat al Poporului după ce titularul funcției, Victor Ciorbea, a plecat în concediu exact în ziua în care guvernul a adoptat Ordonanța de urgență de modificare a legilor Justiției. Pentru că nu are decât posibilitatea petiționării Avocatului Poporului, singurul care putea sesiza Curtea Constituțională împotriva ordonanței, opoziția a reclamat faptul că Victor Ciobea nu și-a delegat atribuțiile prin care ar fi putut sesiza CCR. Tot reprezentanții Opoziției au fost cei care au pus în discuție, pentru prima oară, reformarea instituției și revocarea lui Victor Ciorbea. Cât de realiste sunt însă aceste propuneri?

Ce este Avocatul Poporului și cui slujește el

Avocatul Poporului de la noi este echivalentul instituției ombudsmanului european. În alte țări, instituția este cunoscută sub denumirea de: comisar parlamentar, apărător al poporului, apărător public, mediator public, procuror parlamentar. Instituția, de proveniență scandinavă, a fost gândită pentru ca parlamentul, ca reprezentant al poporului, să poată exercita un anumit control asupra guvernului și modului în care autoritățile publice respectă legile. În România, instituția de avocat al poporului a fost definită în Constituție în anul 1990, la propunerea liberalului Dan Amedeo Lăzărescu, care a spus că-și dorește o instituție care să-i protejeze pe cetățeni de eventualele abuzuri ale administrației de stat. Legea de înființare a instituției a fost adoptată însă șapte ani mai târziu. În ultimii 30 de ani, această instituție s-a răspândit în întreaga lume: în prezent există aproximativ 120 de instituții de tip ombudsman.

Ce ar trebui să facă Avocatul Poporului în România

Avocatul Poporului este numit în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului pe o durată de cinci ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată. Pe durata mandatului său, acesta nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată, cu excepția celei de cadru didactic în învățământul superior. Funcțiile sale se exercită fie din oficiu, fie la cererea persoanelor interesate. Pentru ca activitatea să fie eficientă, constituția obligă autoritățile publice să-i asigure sprijinul necesar. Avocatul Poporului răspunde numai în fața Parlamentului și are obligația de a-i prezenta acestuia rapoarte. Din 2014, Avocatul Poporului este Victor Ciorbea.

A plecat în concediu cu atribuțiile de sesizare a CCR

În aceste zile, numele lui Victor Ciorbea și funcția sa au fost invocate până la exces, încă din momentul în care ministrul Justiției, Tudorel Toader, și-a prezentat ordonanța, adoptată de guvern, prin care sunt modificate legile Justiției, abia modificate de parlament. Ultima din pachetul de trei legi a intrat în vigoare chiar în ziua adoptării unei controversate ordonanțe de urgență de către guvern.

Lui Ciorbea i s-a reproșat că a intrat în concediu exact în ziua în care s-a pus în discuție contestarea OUG la Curtea Constituțională pentru acele modificări care au pus sub semnul întrebării menținerea pe posturi a procurorilor DNA, DIICOT și Parchetul General. În urma ordonanței, circa 40 de procurori ar trebui să părăsească cele trei parchete, așa cum a anunțat imediat Ministerul Public. Prevederile i-au nemulțumit pe magistrați și pe liderii politici ai opoziției, care au reclamat lipsa din țară a lui Victor Ciorbea și i-au reproșat că nu și-a delegat atribuțiile.

Între timp, Secția de procurori a CSM a avertizat că ordonanța nu poate acționa retroactiv. Nici măcar faptul că, între timp, ministrul Justiției a revenit cu explicații și a spus, într-o postare pe Facebook, că OUG nu va acționa retroactiv, nu a fost de natură a calma spiritele. Postarea de pe Facebook nu are valoare juridică, în timp ce ordonanța de urgență produce deja efecte.

Dar, cel mai important, o instanță a fost cea care a făcut demersul care ar fi intrat în sarcina lui Victor Ciorbea, ca Avocat al Poporului. Curtea de Apel București a decis sesizarea Curții Constituționale exact pe articolul buclucaș din ordonanța lui Toader care a inflamat lumea Justiției și pe cea politică, deopotrivă, pentru că aruncă în aer activitatea parchetelor.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de un complet de judecători care soluționează dosarul fostului europarlamentar PDL Marian Zlotea și vizează articolul VII din OUG, despre care instanța spune că ar încălca patru articole din Constituție.

Aflat în concediu la Miami, unde-și vizitează nepoții, Victor Ciorbea a încercat să minimalizeze acuzațiile care i se aduc întruna din ziua adoptării ordonanței și a spus că și-a delegat atribuțiile, așadar nu ar fi nicio problemă dacă și-a luat concediul programat încă de acum șase luni. Imediat după intervenția sa, instituția a venit cu un comunicat în care i-a confirmat spusele: că și-ar fi delegat competențele către adjunctul său. Ceea ce însă nu a spus Ciorbea este faptul că simpla delegare a atribuțiilor către adjunctul său nu rezolvă problema sesizării CCR. O listă întreagă de atribuții i-au fost delegate adjunctului lui Ciorbea, de la rezolvarea petițiilor persoanelor fizice la aprobarea de sesizări. Pentru sesizarea CCR însă, legea stabilește clar că singurul care o poate face este doar Avocatul Poporului, care are exclusivitate în ridicarea unei excepții de neconstituționalitate. Așadar, Ciorbea nu și-a putut delega atribuțiile în materia controlului de constituționalitate al legilor și al ordonanțelor pe calea obiecției și a excepției de neconstituționalitate, tocmai pentru că instituția Avocatul Poporului este o autoritate publică unipersonală, autonomă și independentă.

S-a pus în aceste condiții întrebarea legitimă cât de util mai este Avocatul Poporului dacă în momentele cheie pentru sănătatea statului și funcționarea instituțiilor sale, cel care deține funcția poate fi, iată, absent, luând cu sine răspunderea atribuțiilor asupra cărora are exclusivitate, prin caracterul de autoritate publică unipersonală. Interesul legitim al poporului este dat de accesul la Justiție, la o justiție a cărei funcționare nu este pusă în pericol prin spulberarea de pe post a zeci de procurori. E vorba de punerea în pericol a funcționării celor trei mari parchete menite a proteja societatea de corupție, de crimă organizată și de terorism.

Opoziția i-a cerut demisia lui Victor Ciorbea

PNL și USR au cerut revocarea sa din funcție pentru că a încălcat Constituția. Prim-viceliderul PNL, Raluca Turcan, lider al deputaților PNL, a anunțat în aceste zile că partidul său a demarat procedura de demitere a lui Victor Ciorbea. Celălalt lider, Dan Barna, de la USR, s-a plâns însă că demiterea Avocatului Poporului e mai greu de făcut și decât demiterea președintelui țării. Revocarea Avocatului Poporului se face de Camera Deputaților și Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți, la propunerea Birourilor permanente ale celor două Camere, pe baza raportului comun al comisiilor juridice. În condițiile în care acesta este susținut de majoritatea PSD-ALDE din Parlament, iar majoritatea este deținută de cele două partide, care dețin inclusiv controlul comisiilor amintite, va fi imposibil să se strângă jumătate plus unu din parlamentari care să voteze acest demers. S-a mai vorbit inclusiv de o regândire a instituției Avocatului Poporului, pentru ca deținătorul funcției să nu mai fie numit de parlament, tocmai pentru că majoritatea parlamentară e cea care numește și guvernul, și pe cel care ar trebui să controleze guvernul. S-a propus ca acesta să fie numit de magistrați, dintre magistrați, pe tiparul pe care se aleg reprezentanții în CSM, iar OUG să se dea numai cu contrasemnătură de la Avocatul Poporului. Opoziția i-a făcut și un scurt rechizitoriu în lipsă și i-a reproșat lui Ciorbea și că nu a atacat decât două legi anul trecut și niciuna anul acesta, în condițiile în care partidele de opoziție nu au decât pârghia petiționării sale atunci când guvernul dă vreo ordonanță de urgență. Și o schimbare a legii, și demiterea actualului Avocat al Poporului sunt însă, din cauza controlului pe care îl are în acest moment coaliția majoritară în parlament, demersuri sortite eșecului.

Propus și abandonat de liberali, susținut și votat de social-democrați

Avocat de profesie, fost judecător și procuror înainte de 1989, Ciorbea a devenit liderul Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România în 1990, pentru ca în 1994 să înființeze chiar el Confederația Sindicatelor Democratice din România, cu care a virat spre politică, prin parteneriate și susținerea acordată Convenției Democratice din România, condusă la acea vreme de cel care avea să devină președintele țării, Emil Constantinescu. A devenit membru PNȚCD – partid istoric, reînființat după Revoluția din 1989 – și a fost ales primar general al Capitalei din partea CDR, patronată spiritual de seniorul Corneliu Coposu, fost deținut politic și lider la acea vreme al PNȚCD, protector al său politic. La scurt timp după ce Emil Constantinescu a câștigat președinția României, în noiembrie 1996, Ciorbea a lăsat Primăria Capitalei și a fost numit premier (decembrie 1996-martie 1998), devenind primul șef de guvern de după 1989 care a provenit din rândurile opoziției anticomuniste. După decesul lui Corneliu Coposu a fost cel care a pus capăt conflictelor din PNȚCD, fiind ales, în 2011, președinte al partidului cu o majoritate covârșitoare (529 voturi pentru și 4 împotrivă). Peste doar un an avea să se înscrie în PNL și să devină senator, ales pe listele Uniunii Social-Liberale.

Ales Avocatul Poporului în aprilie 2014, în timpul guvernării Ponta, prin votul dat de plenul reunit al celor două camere ale parlamentului, cu 306 voturi pentru și 2 împotrivă, Victor Ciorbea a avut parte și de un paradox la debutul noii sale cariere. Propus de liberali, nu a beneficiat de votul lor pentru că aceștia au părăsit sala, reproșând majorității controlate de PSD că nu a respectat programul stabilit.

„Faptul că liberalii l-au propus, dar au plecat din sală la vot mi se pare un gest foarte urât la adresa domnului Ciorbea. Domnul Ciorbea, care s-a bătut pentru PNL, pentru Crin Antonescu, nu cred că merita acest tratament, nu merita să fie tras pe sfoară de colegii liberali”, spunea Ponta la acea vreme, înainte ca voturile să fie numărate. Miza era, de fapt, noul Cod al insolvenței, iar liberalii erau nemulțumiți că amendamentele lor fuseseră respinse în plen.

Ne aflam la nici două luni de la spargerea USL, alianța care i-a reunit pe liberali și social-democrați împotriva președintelui de la acea vreme, Traian Băsescu. Mai precis, imediat după ieșirea PNL de la guvernare, după ce președintele PNL de atunci, Crin Antonescu, a denunțat – pe 24 februarie 2014 – protocolul de constituire a alianței și a anunțat sfârșitul Uniunii Social-Liberale. Acesta a fost contextul și sprijinul cu care a fost ales Victor Ciorbea avocat al poporului. „Ciorbea a venit cu imens sprijin politic și foarte multă vreme a stat extrem de cuminte. Toată treaba pleacă de la modalitatea de numire și lipsa unei independențe reale. Atâta vreme cât poți fi revocat prin voința politică a Parlamentului în orice clipă, e clar că ai o sabie deasupra capului”, avertiza încă de la numirea sa Niki Andreescu, directorul executiv al APADOR-CH.