Însuși numele ales inițial conținea cuvântul mântuire, în înțelesul său dual de izbăvire și eliberare, evoca eliberarea românilor de sub povara stăpânirilor străine. Catedrala Neamului este un proiect al Marii Uniri, un simbol al acesteia, continuat după aproape un secol. Ceremonia de sfințire, la care au participat zeci de mii de credincioși, a fost oficiată de Patriarhul Daniel și de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, al Constantinopolului.

Ideea ridicării Catedralei a apărut în urmă cu 130 de ani, la scurtă vreme de la dobândirea Independenței de Stat în urma Războiului din 1877–1878, atunci când s-a constatat că nicio biserică nu era suficient de încăpătoare pentru a-i găzdui pe toți cei care participau la slujbele organizate la momentele solemne. După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I a fost cel care a propus Camerei Legislative un proiect de lege prin care să se construiască o catedrală în capitala României. Construirea ei a fost consfințită printr-un proiect de lege adoptat pe 20 mai 1882 în Senat. Aceasta este considerată ziua demarării proiectului catedralei sfințite la sfârșitul săptămânii trecute. Regele Carol I a decis să aloce pentru construcție 5 milioane de lei aur, care reprezentau atunci circa 5% din bugetul țării. 

De ce „mântuire”? 

Termenul, care are sensul de „izbăvire” sau de „eliberare”, este în strânsă legătură cu eliberarea românilor, după 1918, de sub ocupațiile străine. Abia în 2016, Consiliul Bisericesc a fost cel care a făcut echivalarea denumirii de catedrală a „mântuirii neamului” cu cea de „catedrală națională”, inspirată de National Cathedral din Washington.

Lucrările au tergiversat, însă, după Marea Unire, motiv pentru care mitropolitul Miron Cristea, devenit între timp Patriarh al României, a mers în audiență la Regele Ferdinand, căruia i-a cerut să se implice în sprijinirea proiectului. Pentru că țara avea, însă, nevoie de investiții în Sănătate, proiectul a stagnat și a redobândit contur abia în 1925, când a fost înființată Patriarhia Română. Tot Patriarhul a fost cel care a decis la Dealul Mitropoliei, actuala Piață a Unirii, să fie locul de construcție a catedralei, care a și fost sfințit pe 11 mai 1929. Au urmat criza economică, al Doilea Război Mondial și instaurarea regimului comunist.

Proiect relansat după căderea comunismului

Proiectul a fost relansat în 1999, în mandatul președintelui Emil Constantinescu, atunci când Patriarhul Teoctist a pus, în 5 februarie, piatra de temelie a viitoarei catedrale în locul sfințit odinioară de predecesorul său. 

Amplasamentul ei a fost schimbat după ce s-a constatat imposibilitatea realizării construcției în zona în care între timp a fost construit metroul. Locul a fost mutat pe Dealul Arsenalului, unde au existat cinci biserici „răstignite” de regimul comunist, trei demolate și două mutate, pentru a face loc Casei Poporului. Pe 29 noiembrie 2007, Patriarhul Daniel a oficiat prima slujbă de sfințire a locului destinat construcției și a fost pusă piatra sa de temelie. Abia la finele anului 2010, au început lucrările propriu-zise. 

Consacrată eroilor neamului

Catedrala are hramul principal „Înălțarea Domnului”, zi în care sunt pomeniți eroii români din toate timpurile, și îl are ca ocrotitor pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitor al românilor de pretutindeni.

Acesta e motivul pentru care, sâmbătă-seară, Patriarhul Daniel a făcut o slujbă de pomenire a eroilor români, când a fost așezată sub Sfânta Masă a Altarului lista cu numele tuturor eroilor români cunoscuți care s-au jertfit în Războiul de Independență din 1877–1878, în Războaiele Balcanice din 1913, în Primul Război Mondial din 1914–1918, în al Doilea Război Mondial. Alături de numele lor, au fost incluse numele făuritorilor României Mari de la 1918. Listele cu eroi au fost furnizate de Ministerul Apărării.

Marele absent: patriarhul Kirill al Moscovei

De la eveniment a lipsit patriarhul Kirill al Moscovei, care nu a fost invitat, dar este posibilă invitarea sa la momentul sfințirii picturilor catedralei. 

Lipsa lui Kirill de la evenimentul din 25 noiembrie are strânsă legătură cu răcirea relațiilor dintre Biserica Ortodoxă Rusă și Patriarhia de la Constantinopol, după schisma produsă între cele două biserici. Biserica Ortodoxă Rusă i-a reproșat celei de la Constantinopol că s-a implicat în recunoașterea Bisericii Ortodoxe Ucrainene, independentă de Moscova. 

Biserica Ortodoxă Română a ales calea neutralității, dar de poziționarea sa depinde inclusiv soarta a mii de români din Ucraina. 

Papa Ioan Paul al II-lea a donat 100.000 de euro

Cu mult înainte să înceapă construirea propriu-zisă, catedrala a beneficiat de o donație despre care se știe prea puțin. Papa Ioan Paul al II-lea, care a vizitat România în mai 1999, a donat 100.000 de euro în beneficiul construcției catedralei. Papa Ioan Paul al II-lea a fost primul suveran pontif care a vizitat România. Pe 7 mai 1999, când a ajuns în țară, a sărutat pământul și a numit România „Grădina Maicii Domnului”. Unul dintre cei mai mari apărători ai drepturilor omului și susținător al luptei anticomuniste, polonezul Karol Vojtyla a fost primul papă de altă origine decât italiană de la Papa Adrian al VI-lea, adică din 1522. 

Mercedesul Patriarhului aparține SPP, iar polița RCA e la secret

Cei doi patriarhi, din care cel al Constantinopolului are și rang de șef de stat, au avut asigurată, la slujba de sfințire, protecția SPP și au avut la dispoziție un Mercedes Maybach S600, pus la dispoziție chiar de Serviciul de Protecție și Pază. Precizarea a fost făcută oficial de Patriarhie, prin purtătorul său de cuvânt, Vasile Bănescu, după ce în presă au apărut informații că Patriarhul Daniel a sosit la slujba de sfințire într-o limuzină luxoasă care, pe deasupra, nu ar avea poliția RCA validă. Ulterior, SPP a venit cu precizări, susținând că mașina nu figurează pe site-urile „comune” pentru că limuzina aparține unei structuri militare. 

Becali, donație de 2 milioane de euro

Prezență exotică în spațiul românesc, latifundiarul din Pipera, Gigi Becali, patronul clubului de fotbal FC FCSB SA, a contribuit și el cu două milioane de euro la construcția catedralei, lucru de care s-a aflat în dimineața sfințirii catedralei: „E cea mai mare realizare a României din ultima sută de ani. Am dat și eu două milioane de euro de la început, când nici nu era proiectul măcar. Să vedem dacă dau și pentru pictură. Dumnezeu cum vrea”, a spus omul de afaceri la intrarea în lăcașul de cult. 

Sfințire asistată de serviciul de urgență

La slujba de sfințire și pelerinajul la care au participat între 40.000 și 50.000 de persoane, 105 au avut nevoie de îngrijiri medicale, nouă fiind transportate de urgență la spital după ce enoriașii s-au îmbrâncit și călcat în picioare, forțând cordonul de jandarmi.

În exteriorul catedralei, mii de oameni veniți din toată țara și-au așteptat rândul pentru a vizita altarul, motiv pentru care jandarmeria a dislocat trupe importante menite să asigure accesul organizat la altar. Pe fondul oboselii și al temperaturii scăzute, unii și-au pierdut răbdarea și au forțat bariera de jandarmi. Tot în timpul slujbei de sfințire, un preot din Constanța, nemulțumit de faptul că a fost caterisit după ce a comis un accident rutier, s-a autoincendiat.

Amendă pentru încălcarea normelor ISU

Cu doar două zile înainte de slujba de sfințire, constructorul catedralei a fost amendat. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a amendat constructorul cu 10.000 de lei pentru încălcarea normelor de securitate la incendiu aplicabile la organizarea de șantier a obiectivului. IGSU a dat publicității și o listă de avertismente destinată participanților la eveniment, inclusiv cu privire la vestimentația adecvată temperaturilor scăzute. Deși a apreciat că responsabil pentru eveniment este organizatorul, adică Patriarhia Română, care a invitat publicul la eveniment, amendat a fost constructorul pentru că, nefiind finalizată construcția, „nu poate pune în discuție existența unei autorizări pentru siguranța la incendiu”. 

Catedrala, în cifre

Catedrala este finalizată în proporție de 95%, urmând ca în viitorul apropiat să fie finalizate cupolele și turla Pantocrator („atotputernic”, în limba greacă). Până acum, statul și biserica au cheltuit circa 110 milioane de euro pentru construcția catedralei, din care 75% din bani publici, dați de autoritățile publice centrale, dar și locale. Numai luna trecută, guvernul a dat 104 milioane de lei. Primăria Capitalei a dat 35 de milioane de lei, pe parcursul întregului an.

Construcția are 120 de metri înălțime, cu 34 de metri mai mult decât Casa Poporului. Numai la fundație au fost turnați 25.000 de metri cubi de beton, 100.000 de metri cubi pentru întreaga construcție și 5.000 de tone de armătură. Are 600 de ferestre, opt lifturi, două săli polivalente dotate cu altare, care vor funcționa ca biserici de sine stătătoare, una aflată la 16 metri adâncime, cealaltă, la 11 metri. La subsol sunt 42 de cripte, patru buncăre antiatomice, un muzeu al creștinismului și mai multe spații pentru comunicare media. La slujbe pot participa 5.000 de persoane. Clopotul Mare al catedralei a fost ridicat în luna septembrie a acestui an la o înălțime de peste 60 de metri, are 25 de tone și alături de el vor sta alte 5. Clopotul cel mare poate fi auzit de la 15 kilometri depărtare. Calitatea sunetelor sale este asigurată prin puritatea aliajului de bronz, realizat la o turnătorie din Tirol. Pe fiecare dintre cele șase clopote sunt inscripționate stema Patriarhiei, chipul în efigie al Patriarhului Daniel și inscripția „Binecuvântarea Patriarhului Daniel al României pentru Catedrala Națională – Centenar 1919 – 2018”. Abia în urmă cu câteva luni, au început să fie montate toate icoanele realizate în mozaic pe catapeteasmă. Pictura din interior este făcută de 40 de pictori și va fi gata în trei ani. Catapeteasma nu a fost făcută din lemn, ci din beton, date fiind dimensiunile construcției. Ea conține 12 kilograme de mozaic cu foiță de aur pentru fiecare metru pătrat de icoană. Pereții interiori vor fi și ei acoperiți cu mozaic, adus din Italia.