CCR: Propunerea unui premier cu scopul de provoca o criză politică contravine flagrant Constituției

32
3 minute de lectură

CCR arată, în motivarea deciziei că există conflict de natură constituțională între Președinție și Parlament din cauza desemnării lui Ludovic Orban în funcția de premier, că propunerea de desemnare a unui prim-ministru cu scopul de a provoca o criză politică „contravine flagrant Constituției”.

Curtea Constituțională a stabilit, în 24 aprilie, cu majoritate de voturi, că există conflict juridic de natură constituțională între Președinție și Parlament din cauza desemnării lui Ludovic Orban în funcția de premier de către șeful statului Klaus Iohannis.

„Desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru cu scopul de a provoca o criză politică de natură să conducă la alegeri anticipate, implicând, ca etapă intermediară, dizolvarea Parlamentului, determină ca ceea ce constituie, în mod obișnuit, efectul unor încercări nereușite de a forma un nou Guvern să se transforme într-un scop declarat, urmărit și asumat de autorități publice de rang constituțional. Or, o asemenea conduită contravine în mod flagrant spiritului Constituției și loialității constituționale”, arată Curtea Constițională (CCR), în motivarea publicată marți.

De asemenea, judecătorii constituționali subliniază că președintele României a susținut, prin declarațiile publice și actul desemnării, un candidat la funcția de prim-ministru care, la rândul său, a declarat public că urmărește respingerea de către Parlament a două cereri de învestitură a Guvernului și declanșarea dizolvării Parlamentului în condițiile art.89 din Constituție.

„Desigur că sesizările privesc un conflict juridic de natură constituțională între Președinte și Parlament, astfel încât, aparent, conduita candidatului la funcția de prim-ministru excedează obiectului acestei cauze. Această conduită prezintă însă relevanță pentru aprecierea conduitei constituționale a Președintelui României. Urmând logica textelor constituționale de referință analizate și acționând cu loialitate constituțională, Președintele României ar fi trebuit să excludă, de plano, un candidat care se pronunță, atât înainte, cât și în timpul și după consultări, în
sensul că va contribui la respingerea celor două propuneri de Guvern care vor fi formulate, pentru a se întruni condițiile constituționale care să permită Președintelui României ”să dizolve acest Parlament” ”, arată sursa menționată.

CCR mai arată că desemnarea realizată în aceste condiții, precum și faptul că declarațiile publice ale lui Iohannis și Orban duc la concluzia că a existat o intenție comună de a intra „în logica alegerilor anticipate”.

„Președintele României a desemnat în calitate de candidat la funcția de prim-ministru, în data de 6 februarie 2020, aceeași persoană care ocupă funcția de prim-ministru al Guvernului căruia Parlamentul i-a retras încrederea prin adoptarea unei moțiuni de cenzură cu doar o zi înainte, în data de 5 februarie 2020. Aceasta, în absența oricărui element de natură să creeze convingerea Președintelui Românei că, în decurs de o zi, s-ar fi schimbat ceva în privința opțiunii parlamentare, ceea ce demonstrează, ab initio, o ignorare a rolului și voinței Parlamentului exprimate prin adoptarea moțiunii de cenzură, așadar utilizarea procedurii prevăzute de art.103 alin.(1) din Constituție contrar scopului pentru care a fost instituită”, mai arată judecătorii constituționali.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele