Ce impact va avea Brexitul asupra bugetului Uniunii Europene

Președinția Uniunii Europene pe care România o va deține în primul semestru al anului 2019 va fi marcată de câteva elemente majore, printre care ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.

188
7 minute de lectură

Peste aproximativ opt luni, adică la 30 martie 2019, Marea Britanie nu va mai fi membru al Uniunii Europene. Pe lângă implicațiile strategice ale acestei decizii, vor exista o serie de consecințe economice atât asupra Uniunii Europene în ansamblul ei, cât și asupra României.

de Siegfried Mureşan

Până la 30 martie va trebui să avem un acord cu privire la Brexit. El ar urma să conțină dispoziții relevante cu privire la modul în care se face retragerea din UE, precum și o serie de dispoziții tranzitorii care să se aplice până la momentul în care cele două părți vor încheia un nou acord cu privire la viitoarea relație.

Conform acestui scenariu care este în prezent negociat de cele două părți, obligațiile pe care Marea Britanie le are în prezent ca membru al UE ar urma să fie menținute până la 31 decembrie 2020, pentru ca apoi să se aplice normele viitorului acord între cele două părți.

Alegerea acestei perioade de tranziție, 30 martie 2019 – 31 decembrie 2020, este strâng legată de perioada de implementare a bugetului multianual al Uniunii Europene. Practic, se dorește finalizarea exercițiului bugetar 2014-2020 cu Marea Britanie ca beneficiar și contributor al acestui buget, pentru ca începând cu următorul ciclu bugetar, 2021-2027, să fie puse bazele noii relații.

Principiul este clar: indiferent de relația viitoare, chiar și în scenariul în care nu vom avea un acord până la 30 martie, Marea Britanie trebuie din punct de vedere legal să-și achite obligațiile financiare asumate anterior față de bugetul european.

Impactul Brexitului asupra bugetului european: 12 miliarde de euro anual

Impactul economic al Brexitului asupra companiilor europene și asupra cetățenilor europeni va putea fi clarificat doar după ce Uniunea Europeană și Marea Britanie își vor negocia viitoarea relație.

Ceea ce însă poate fi anticipat deja de acum este impactul asupra bugetului european al ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană și, implicit, asupra contribuțiilor statelor membre la bugetul UE.

La 1 ianuarie 2021, ar trebui să intre în vigoare noul buget multianual al Uniunii Europene. Propunerea a fost deja lansată de Comisia Europeană și vizează o creștere a bugetului UE de la 1,03% din Venitul Național Brut (VNB) al tuturor statelor membre la 1,11%. În termeni absoluți, este vorba despre o creștere cu aproximativ 5% a bugetului european, după ce se elimină sumele pe care Marea Britanie le primește de la buget în actuala perioadă de programare bugetară 2014-2020.

Se propune, așadar, suplinirea contribuțiilor Marii Britanii la buget fie prin creșterea contribuțiilor statelor membre, fie prin noi resurse proprii la bugetul UE.

Marea Britanie este în prezent al treilea cel mare contribuitor la bugetul UE, după Germania și Franța. Soldul bugetar (diferența dintre suma cu care Regatul Unit contribuie la bugetul UE și veniturile pe care le încasează de la buget prin intermediul fondurilor europene) este de aproximativ 12 miliarde de euro anual. Asta înseamnă că, după 2020, Uniunea Europeană va trebui să găsească aproximativ 12 miliarde de euro în plus în fiecare an pentru a suplini contribuția Marii Britanii și a menține bugetul european la cel puțin același nivel ca în prezent.

În mod ideal, această diferență va fi suplinită prin noi resurse proprii la bugetul european. Acesta este și planul Comisiei Europene, care propune taxarea marilor corporații, o taxă pe plastic sau folosirea unei părți a veniturilor din comercializarea emisiilor de carbon.

Dacă aceste propuneri vor fi acceptate de statele membre, atunci ele vor compensa plecarea Marii Britanii, putând chiar acoperi și o ușoară creștere a bugetului european.

Însă experiența anterioară arată că aceste propuneri vor fi greu de acceptat pentru unele state membre sau, dacă vor fi acceptate, negocierile vor dura foarte mult timp. Este mai degrabă realist să spunem că, dacă propunerile de mai sus vor fi adoptate, atunci acest lucru va avea loc după 2021. Astfel, cel puțin pentru o perioadă de timp, o eventuală creștere a bugetului european post-2020 va trebui finanțată prin contribuții suplimentare ale statelor membre.

Tocmai de aceea, Uniunea Europeană trebuie să se concentreze pe scenariul în care deficitul bugetar generat de Brexit va trebui acoperit prin creșteri ale contribuțiilor statelor membre la bugetul Uniunii.

Brexit poate crește contribuția României la Bugetul UE cu 150 mil. euro anual

Păstrând proporțiile contribuțiilor actuale la bugetul UE, state precum Germania sau Franța ar urma să preia cea mai mare parte a contribuției Marii Britanii la bugetul european, însă toate statele membre vor fi afectate, inclusiv România.

Contribuția României la bugetul Uniunii Europene a fost în ultimii ani de aproximativ 1,2-1,3% din bugetul total. Presupunând că cele 12 miliarde de euro ar trebui suplinite în mod proporțional cu actualele contribuții la bugetul european, România ar urma să contribuie anual la buget cu circa 150 de milioane de euro mai mult. Acest lucru ar reprezenta o creștere cu aproximativ 10% față de contribuțiile din prezent.

Autoritățile de la București au manifestat deja disponibilitatea de a crește contribuțiile, ceea ce este un lucru normal, ținând cont că balanța noastră de plăți în raport cu bugetul european este de circa 32 de miliarde euro de la aderarea la Uniunea Europeană (am primit 48 de miliarde de euro de la bugetul UE și am contribuit cu doar 16 miliarde de euro la bugetul european).

Creșterea viitorului buget UE – o posibilitate reală și necesară

Este fezabil însă să ne gândim la o creștere a bugetului atât timp cât al treilea mare contribuitor părăsește Uniunea?

Cetățenii așteaptă de la Uniunea Europeană să facă mai mult pentru a crește securitatea în Europa, pentru a combate terorismul și migrația ilegală. Toate aceste priorități însă au nevoie de resurse adecvate pentru a fi implementate.

Principala problemă este că multe dintre statele cu o așa-numită balanță negativă față de bugetul UE, precum Austria, Olanda și Suedia, refuză creșteri ale contribuției. Motivul este că multe guverne au început să vadă bugetul Uniunii în termeni contabilicești, fără a analiza beneficiile indirecte ale acestuia asupra economiei naționale. Este evident că, spre exemplu, investițiile în construcția unei autostrăzi în România vor avea efecte pozitive și pentru întreprinzătorii străini care decid să investească în țara noastră și care vor avea nevoie să transporte materiile prime sau produsele finite către alte destinații. Aceste efecte pozitive nu sunt luate în calcul de guvernele care vor reducerea bugetului UE.

Brexit este cea mai bună ocazie pentru a întări Uniunea Europeană și bugetul european pentru că va demonstra foarte clar că a fi membru al Uniunii reprezintă o valoare adăugată, indiferent dacă te numești beneficiar sau contribuitor net.

Președinția României va fi un moment cheie, în care multe dintre aceste dileme se vor lămuri. Va avea loc o ieșire necontrolată a Marii Britanii din UE, sau vom pune bazele unui parteneriat solid post-Brexit? Vom avea un buget european puternic, capabil să răspundă provocărilor cu care Uniunea se confruntă, sau vom ceda intereselor naționale care privesc bugetul UE în termeni de contabilitate? Președinția Consiliului Uniunii Europene pe care România o va deține în primele șase luni ale anului viitor ar putea să ne ofere răspunsurile la aceste întrebări.

[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele