Liviu Dragnea a anunțat că PSD și ALDE stabilesc până la finele anului dacă vor susține un singur candidat la alegerile de anul viitor pentru funcția de președinte, în condițiile în care cariera sa politică riscă condamnarea la închisoare pe mai mulți ani și interzicerea unor drepturi, posibil și pe acela de a candida. Cum ar primi PSD, cel mai numeros partid din România, decizia de a sprijini un prezidențiabil care nu-i este membru, partidul care nu a mai trimis la Palatul Cotroceni candidatul său de 18 ani? A prezentat Liviu Dragnea calcule politice cu valabilitate până la promulgarea legilor care schimbă sistemul judiciar și-i curăță cazierul? Mai este Tăriceanu perceput ca un liberal care ar putea lua voturi din partea dreaptă a eșichierului politic, culoar pe care se anunță inflație de candidați?

Liviu Dragnea a anunțat posibilitatea ca PSD să sprijine candidatura lui Călin Popescu Tăriceanu la prezidențialele din 2019, la șase luni de când președintele ALDE dă semne că vrea să se înscrie în lupta pentru câștigarea scaunului de șef al statului.

Tăriceanu și-a schimbat discursul de câteva luni, l-a oprit pe Liviu Dragnea de la suspendarea președintelui Klaus Iohannis, a refuzat adoptarea prin ordonanță de urgență a Codurilor penale, decizii care i-au arătat lui Liviu Dragnea că micuțul său partid, ALDE, este mai important în demersurile comune și în păstrarea alianței majoritare în Parlament decât ca mașină de vot.

„Candidatul la alegerile prezidențiale va fi desemnat după o analiză foarte serioasă, nu pe orgolii, ci pe rațiune. Este deschisă posibilitatea de candidat unic și o să o pritrocim foarte bine, o să o gândim foarte bine, să vedem care e varianta cu cele mai mari șanse de reușită. Am vorbit cu domnul Tăriceanu și am convenit că orice variantă este deschisă, însă o s-o gândim foarte bine. O să vorbim cu toți colegii noștri și să vedem care este varianta cu cele mai mari șanse de reușită. Va fi o analiză nu bazată pe orgolii și mândrii găunoase. (…) Candidatul poate să fie de la PSD, poate să fie de la ALDE, pentru că miza cea mai mare e să câștigăm alegerile, ca să ducem mai departe acest program de guvernare și această creștere economică cum România nu a mai avut”, a anunțat Liviu Dragnea. El a arătat că o astfel de analiză, care va fi făcută separat de PSD și ALDE, a început și va fi terminată „în toamnă, spre sfârșitul anului, pentru că nu e grabă”.

Este prima dată când Dragnea anunță că și la PSD se ia în calcul sprijinirea candidaturii lui Călin Popescu Tăriceanu. Asta după ce în mai multe rânduri Tăriceanu spunea că nu a luat o decizie. În luna martie, mai mulți lideri ai ALDE, între care Grațiela Gavrilescu și Norica Nicolai, au făcut referire la Călin Popescu Tăriceanu drept posibil candidat la alegerile prezidențiale de anul viitor, Norica Nicolai afirmând că speră ca anul 2019 „să fie anul primului președinte liberal autentic, și român, și liberal”.

La vremea respectivă, Tăriceanu a spus: „Sunt la curent cu punctul de vedere al unora dintre colegi, care a fost exprimat public. (…) E mult prea devreme pentru a se lua o astfel de decizie. Oricum, o decizie în cadrul partidului va presupune o dezbatere prealabilă și forurile statutare ale partidului vor trebui să ia o decizie privitoare la acest subiect. Dar astăzi e prematur ca să pot să fac o altă declarație”, a afirmat Tăriceanu.

Întrebat dacă, teoretic, e posibil ca ALDE să rămână în coaliție cu PSD și la prezidențiale fiecare partid să aibă alt candidat, Călin Popescu Tăriceanu a replicat: „Nu vreau să fac niciun fel de speculații pe acest subiect, pentru că nu sunt utile, mai ales că există întotdeauna posibilitatea ca speculațiile mele să fie la rândul lor comentate și interpretate și nu vreau să dau prilejul niciunui posibil fel de interpretare.”

Semnele de independență ale lui Tăriceanu

Între timp, Călin Popescu Tăriceanu a mai oferit gesturi publice și declarații care să temporizeze deciziile politice ale PSD, manifestate la vot. Însă și Tăriceanu, și parlamentarii formațiunii pe care o conduce au votat disciplinați și la moțiunea de cenzură a PNL – împotriva Guvernului Dăncilă –, și la mutilarea în Parlament a celor trei Legi ale Justiției și a Codurilor penale.

Au fost câteva gesturi care au îngrijorat PSD, cele amintite, legate de temporizarea unor decizii politice, la care se adaugă și o supărare de-a dreptul. Este vorba despre Legea offshore, despre care Varujan Vosganian, numărul doi în ALDE, a vorbit cu năduf. El spunea săptămâna trecută că ceea ce și-a dorit ALDE să apară în Legea offshore nu se regăsește și se impune „o intervenție de urgență pe actul normativ”, el spunând că în Coaliția PSD-ALDE nu a existat dialog pe acest act normativ. El a mai explicat că propunerile ALDE au fost avizate negativ de Guvern, iar parlamentarii ALDE au fost puși într-o „situație delicată”.

De asemenea, Vosganian spunea că propuneri legislative ale parlamentarilor ALDE sunt refuzate de către Guvern, după care miniștrii de resort se laudă în public că vor iniția acte normative pe acele teme.

El afirma că trebuie discutată în coaliție tema unor drepturi privind vechimea în muncă, în condițiile în care că inițiativa deputatului Alexandru Băișanu care propunea ca armata, facultatea, masteratul și doctoratul să fie considerate vechime în muncă a primit aviz negativ din partea Guvernului, dar ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, „se laudă” cu o lege pe această temă.

„Este interesant că, pe de-o parte, propuneri legislative ale colegilor noștri sunt refuzate de către Guvern prin punct de vedere negativ, iar, pe de altă parte, miniștrii de resort se laudă în public că vor face acte normative pe aceeași temă”, a spus Varujan Vosganian, apreciind că situația este „anecdotică”.

În această declarație a lui Vosganian se întrevăd nemulțumiri adânci în interiorul coaliției majoritare în Parlament. Suficiente cât de la sesiunea din toamnă a Legislativului să apară chiar și defecțiuni la vot. Astfel, urechile care trebuia să audă au dat și semnal pentru decizie politică. Liviu Dragnea a ascultat micuțul ALDE și a anunțat că, prin ordonanță de urgență, se va modifica Legea offshore. Rămâne de văzut dacă nemulțumirile ALDE vor fi trimise la doar câteva săptămâni distanță de adoptarea legii în Parlament, însă gestul de compromis al PSD este vizibil.

Doar cu câteva ore înainte de anunțul lui Dragnea, ALDE făcuse publică o declarație prin care înlătura orice speculație pe seama fragilității parteneriatului cu PSD. „Relațiile din cadrul coaliției de guvernare sunt unele foarte bune. Împreună cu partenerii din PSD ne dorim ca obiectivele pe care ni le-am asumat prin programul de guvernare să le ducem la îndeplinire. În cadrul coaliției nu există vreo tensiune, informațiile avansate în spațiul public nefiind altceva decât intoxicări ale opiniei publice”, și-a postat ALDE pe Facebook mesajul de loialitate.

Scadențele lui Dragnea

Președintele PSD și al Camerei Deputaților vrea majoritate largă în Parlament pentru a putea acoperi eventualele „defectări” din tabăra sa. Mai are nevoie de monolit pentru a putea duce bătălia în Parlament pe procedura de intrare în vigoare a legilor care au schimbat sistemul judiciar.

De fapt, Liviu Dragnea este în contratimp. Adoptarea acestor legi, pentru a putea deveni el însuși prezidențiabil, trebuie să aibă loc înainte de reluarea procesului său în care a primit în primă instanță pedeapsa cu închisoarea. Or, o solicitare de săptămâna trecută a președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, vorbește despre celeritate. Cu cât motivarea în procesul angajărilor fictive apare mai devreme, cu atât mai curând apare și sentința definitivă. Or, dacă promulgarea Codurilor penale durează mai mult decât recursul la procesul lui Liviu Dragnea, acesta riscă încheierea carierei politice, dacă se menține pedeapsa cu închisoarea. Practic, doamna Tarcea le-a dat termen judecătorilor până la 1 septembrie pentru a motiva toate deciziile, ea afirmând că în caz contrar va fi sesizată Inspecția Judiciară.

„Paleta de activitate de judecată a judecătorilor de penal este extrem, extrem de largă. Asta este o justificare pentru o întârziere nu prea mare a redactărilor. Din punctul meu de vedere, este imposibil la Înalta Curte, cel puțin, să respecți termenul de motivare de 30 de zile. S-au luat tot felul de măsuri administrative, în prezent a fost redus mult numărul de dosare care au fost întârziate la motivare. Am acordat termen până la 1 septembrie tuturor să profite de vacanța judecătorească și să-și termine stocul de dosare de redactat. În caz contrar, vor suporta consecințele legii, respectiv voi sesiza Inspecția Judiciară, lucru pe care l-am mai făcut și în alte situații, nu ar fi o noutate pentru ei”, a spus Tarcea.

Reacția lui Liviu Dragnea a fost plină de furie. Nedisimulată. „Am văzut-o pe doamna Tarcea, președinta Curții Supreme. Pentru mine a fost mai mult decât șocant să citesc și ulterior să urmăresc ce a spus cu presiune clară asupra judecătorilor. A spus-o cu subiect și predicat că se face presiune să se facă motivarea mai repede, să se facă presiune să se facă procesul mai repede și că acum sunt în căutare de judecători să se găsească minim trei din cinci”, a declarat Liviu Dragnea. El a susținut că „beneficiarul” condamnării sale este „statul subteran, paralel”, Iohannis „și cu toți cei din jurul lui, procurori, ofițeri de informații, ofițeri SPP”.

Atacuri din propriul partid

Cel mai mare risc politic pentru Liviu Dragnea vine din propriul partid. Dacă PSD ar accepta să sprijine candidatura la prezidențiale a lui Călin Popescu Tăriceanu, ar fi o premieră. PSD să nu aibă candidat propriu. Istoria recentă ne-a arătat că, oricât de importante ar fi parteneriatele pentru PSD, când este vorba despre orgolii și despre acapararea puterii în stat, acestea devin fragile. Cu un an înainte de alegerile din 2014, PSD a renunțat la alianța cu PNL, un partid mai puternic decât ALDE. A desființat USL, o coaliție care-i asigura aproape 75% din voturile legislativului, pentru a avea propriul candidat la prezidențiale. Asta deși în actul de fundamentare al USL spunea că PSD a dat premierul (pe Victor Ponta), iar PNL urma să dea candidatul la Cotroceni (pe Crin Antonescu).

Este greu de crezut că PSD s-a schimbat în patru ani cât să-și încalce conduita electorală.

Dragnea pare să nu fi luat în calcul criticile din PSD care au depășit deja teritoriul ședințelor informale. Au devenit publice. Ecaterina Andronescu i-a cerut socoteală lui Dragnea pentru că a semnat un protocol cu SRI pe vremea când era ministru al Dezvoltării Regionale.

„Domnul Dragnea trebuie să iasă public și să explice ce conțin acele documente pe care le-a semnat și să explice și de ce le-a semnat, pentru că altfel mesajul pe care îl transmite public de multă vreme își pierde credibilitatea, în opinia mea. Toți membrii de partid, și nu exagerez când spun asta, și-ar dori să fie mai eficientă guvernarea și oamenii să fie mai mulțumiți. De aici apar, întotdeauna, niște frustrări ale oamenilor, care au impresia că lucrurile nu merg așa cum ar trebui să meargă”, a declarat senatorul PSD Ecaterina Andronescu.

Cine a făcut publice documentele în cauză? Unul dintre stâlpii pe care Dragnea se sprijină în acest moment, ministrul Dezvoltării Regionale, Paul Stănescu, liderul PSD Olt și cel care ține în custodie în acest moment banii care se împart administrației locale – baronilor PSD în mare măsură. Stănescu este cel care ține în mână acum mai mult decât filialele din sudul țării ale PSD, iar istoria ar fi trebuit să-l învețe pe Liviu Dragnea că Stănescu a contribuit decisiv la schimbarea, în 2010, a lui Mircea Geoană cu Victor Ponta.

De asemenea, Dragnea ar fi trebuit să aibă și acordul emulului său la șefia PSD, dar mai ales la candidatura prezidențială din 2019, Gabriela Firea. Aceasta a lăsat să se înțeleagă de mai multă vreme că vizează Palatul Cotroceni și se bazează pe fragilitatea statutului lui Dragnea în raport cu Justiția.

Mai multe voci din PSD spun că în eventualitatea în care Dragnea va fi condamnat definitiv, primarul de București va prelua partidul. Firea este cotată în sondajele de opinie cel mai bine dintre membrii PSD. Se situează în jurul lui 25%, în vreme ce Dragnea nu depășește 15%, iar Călin Popescu Tăriceanu este creditat cu 18%.

De ce ar accepta PSD candidatura lui Tăriceanu

Pentru că un social-democrat nu a mai câștigat Președinția din anul 2000, iar acela a fost Ion Iliescu, singurul reprezentant al acestui partid care să fi devenit președintele României în 28 de ani de la căderea comunismului (trei mandate, zece ani).

Un alt motiv ar fi că prezența la alegerile prezidențiale, chiar și decalate de alegerile parlamentare, este mai mare decât la celelalte scrutine, iar electoratul anti-PSD se mobilizează mai eficient.

În acest moment, lipsa de coeziune a partidelor de opoziție, care nu au un candidat comun, ar avantaja un contracandidat din tabăra PSD-ALDE. La ultimele alegeri, în turul I, când dreapta a fost din nou disipată, Victor Ponta a adunat 3,8 milioane de voturi, iar Klaus Iohannis, 2,8 milioane. Tăriceanu a candidat la acel moment și a adunat 508.572 de voturi. A ieșit al treilea în primul tur, devansându-le pe Elena Udrea (493.376) și pe Monica Macovei (421.648 voturi). Ultimele două nu au avut observatori în toate secțiile de votare.

În cel de-al doilea tur, Klaus Iohannis a câștigat 6.288.769 de voturi, iar Victor Ponta a fost votat de 5.264.383 de persoane.

Cele cinci sute de mii de voturi ale lui Călin Popescu Tăriceanu au arătat că liderul ALDE, partid care era la primul test electoral în 2014, era perceput mai degrabă ca un liberal. A reușit să ia destul de multe voturi din tabăra candidaților de dreapta. Probabil că Liviu Dragnea a luat în calcul potențialul lui Tăriceanu de a depăși clasicul bazin electoral al PSD, care continuă să domine pe categoria celor vârstnici, din mediul rural și cu educație mai puțină.

Ce nu a spus însă Liviu Dragnea este dacă liderul ALDE mai este în acest moment acceptat de către electorat ca fiind un liberal, după ce din 2007 a votat alături de PSD, iar din 2016 are un parteneriat politic parlamentar și guvernamental alături de social-democrați.

Cine l-a votat pe Tăriceanu în 2014

Imediat după turul I, institutele de sondaj au făcut profilul alegătorilor lui Călin Popescu Tăriceanu, care se clasase pe locul al treilea. Adunase aproape un milion de voturi . Era apropiat de PSD, încă din 2006, însă la acel moment era mai degrabă perceput cu profilul unui liberal. Nu forma o alianță electorală și guvernamentală cu PSD, așa cum s-a întâmplat mai apoi, la alegerile din 2016.

Tăriceanu s-a situat pe locul doi la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2014 la alegători cu studii superioare, după Monica Macovei, precum și pe locul doi la alegători cu studii medii, după Elena Udrea.

IRES a arătat într-o analiză postelectorală că alegătorii lui Călin Popescu Tăriceanu au fost deopotrivă tineri și vârstnici, mai educați ca ai lui Iohannis și Ponta și la fel de numeroși în sudul țării și București ca ai candidatului PSD. Diferența de nivel de educație și de vârstă față de alegătorii PSD arată că Tăriceanu a reușit să acopere o bună parte din electoratul dreptei.

Femeile l-au preferat pe Tăriceanu în proporție de 51% din electoratul său, față de doar 49% bărbați. Ca vârstă, 29% dintre alegătorii lui Tăriceanu aveau între 18 și 34 de ani, tot 29%, între 50 și 64 de ani, 28%, între 35 și 49 de ani, iar 14% aveau peste 65 de ani. 

După vârstă, alegătorii lui Tăriceanu au fost distribuiți cel mai uniform dintre toți candidații, ca vârstă și a fost al doilea clasat, după candidatul de atunci al PSD, la categoria vârstnicilor, persoane de peste 65 de ani.

Alegătorii care au votat cu Tăriceanu aveau studii medii, absolvind liceul sau o postliceală în proporție 49%, 36% aveau studii superioare, iar 15%, cu zece clase sau o școală profesională.

Alegătorii lui Tăriceanu erau din mediul urban în proporție de 79%, iar restul de 21% din cel rural. Ei locuiau preponderent în sudul țării, București și Dobrogea – 56%, 29% în Transilvania și Banat, iar 15% în Moldova. Tăriceanu a fost votat, la fel ca Victor Ponta, mai ales în sudul țării.