Ce se mai întâmplă cu gazele din Marea Neagră?

155
MEDITERRANEAN SEA, ISRAEL - MARCH 28: In this handout image provided by Albatross, The Tamar drilling natural gas production platform is seen some 25 kilometers West of the Ashkelon shore on March 28, 2013 in Israel. The offshore Tamar drilling site which was originally dispatched from a shipyard in Texas at the end of last year is due to start producing natural gas next week. Over the past few years Israel has suffered from a shortage in natural gas, but with the new platform that weighs 34,000 tons and will be mainly operated by Israelis, the US company Nobel Energy which owns a 36% stake in Tamar, hopes to change Israel's energy situation as well as the economy as a whole. (Photo Photo by Albatross via Getty Images)

Peste zăcămintele de gaze din Marea Neagră pare să se fi așternut liniștea, după ce investitorii au fost trași pe margine de legislația adoptată anul trecut privind exploatarea zăcămintelor offshore. Nemulțumite de prevederi, companiile au amenințat cu sistarea investițiilor. Singura care a anunțat că începe exploatarea este compania Black Sea Oil&Gas, deținută de gigantul american Carlyle. Contestata Lege offshore a fost urmată de Ordonanța 114/2018, ale cărei prevederi au îngrijorat și mai mult companiile din domeniul energetic. Deși recent aceasta a suferit modificări, acestea nu sunt substanțiale, iar climatul de instabilitate și lipsă de predictibilitate s-a accentuat.

Noile reglementări adoptate de autorităţile române în domeniul energiei au fost puse sub lupă și de presa străină, care a titrat că acestea riscă să submineze planurile companiilor de a dezvolta mari zăcăminte de gaze din Marea Neagră, punând în pericol venituri de miliarde de dolari şi anulând şansele de a contesta poziţia grupului rus Gazprom în regiune. Mai multe companii din industria petrolieră care operează la nivel european și mondial au avertizat că aceste modificări, care includ un plafon pentru gazele naturale vândute de producătorii locali până în 2022, şi o taxă de 2% pe cifra de afaceri a companiilor energetice, exceptând termocentralele deţinute de stat, ar putea duce la revizuirea planurilor de investiţii. Multe măsuri anunţate în ordonanţa de urgenţă din decembrie au fost modificate. Guvernul a făcut concesii importante, precum eliminarea plafonării preţului gazelor pentru consumatorii industriali. Însă aceste concesii nu sunt suficiente pentru a mulţumi companiile, având în vedere că taxa pe cifra de afaceri şi restricţiile la export rămân în vigoare, iar la acestea se adaugă și imprevizibilitatea guvernanților, capabili în orice moment să schimbe radical cadrul legislativ, cu efecte greu de anticipat.

În aceste condiţii, mai mulți analiști avertizează că România riscă să amâne demararea proiectelor offshore, ceea ce ar face jocul Rusiei, care a reuşit să blocheze Ucraina să îşi exploreze resursele sale din Marea Neagră prin ocuparea Peninsulei Crimeea, potrivit Agerpres. „Amânarea nu este benefică pentru nimeni, nici pentru stat, nici pentru consumatori, economie sau investitori. Singurul câştigător este Gazprom, singurul furnizor de gaze din regiune”, a declarat Răzvan Nicolescu, consultant Deloitte şi fost ministru al energiei.

Poate fi contestată poziția Rusiei în zonă?

Un studiu Deloitte arată că resursele de gaze din Marea Neagră oferă României posibilitatea de a contesta poziţia dominantă de care se bucură Gazprom pe piaţa din Europa Centrală şi de Est, să diversifice livrările de gaze naturale şi să aducă Guvernului român venituri de 26 de miliarde de dolari până în 2040. De asemenea, analiştii de la BP (British Petroleum, n.r.), citati de Agerpres, estimează că rezervele de gaze offshore ale României sunt de 200 de miliarde metri cubi, în timp ce Rusia are rezerve dovedite de 35.000 de miliarde metri cubi. Deşi consumul anual al Germaniei ar goli rezervele de gaze offshore ale României în doi ani, acestea ar putea acoperi timp de şase ani cererea combinată a României, Bulgariei, Serbiei, Ungariei şi Republicii Moldova. „Orice metru cub de gaze produs în România înseamnă un metru mai puţin produs şi vândut de Rusia. Accesul la pieţe şi o cotă de piaţă cât mai mare posibilă sunt mize economice foarte importante”, a spus Nicolescu. Mai mulţi producători de gaze au cheltuit miliarde de dolari pentru a se pregăti să extragă gaze din platoul continental al Mării Negre, doar pentru a fi surprinşi de o ordonanţă de urgenţă care restricţiona cantitatea de gaze pe care producătorii o pot exporta din depozitele offshore, comentează Reuters, preluată de Agerpres.

Republica Moldova a inceput importurile de gaze romanesti prin conducta Iasi-Ungheni

Compania Black Sea Oil & Gas (BSOG) a decis la începutul acestui an să continue cu planurile de a extrage o cantitate estimată la 10 miliarde metri cubi de gaze naturale din platoul continental al României, având în vedere banii pe care i-a investit deja. La rândul lor, ExxonMobil şi OMV Petrom intenţionau să dea anul trecut undă verde pentru proiectul lor Neptun, după ce au cheltuit aproape două miliarde de dolari pentru a pregăti producţia la unul din cele mai importante depozite de gaze naturale din UE. Însă, în prezent, acest proiect este în aşteptare. Directorul general de la OMV Petrom, Christina Verchere, a declarat că eliminarea plafonului pentru preţul gazelor naturale destinate consumatorilor industriali rezolvă o parte din îngrijorările companiilor, dar este nevoie de noi discuţii.„Dezvoltarea zăcămintelor din Marea Neagră reprezintă o oportunitate uriaşă pentru OMV Petrom şi România. Cu toate acestea, cerinţele-cheie nu sunt încă în vigoare. Consultările cu mediul de afaceri, predictibilitatea şi stabilitatea legislativă şi fiscală sunt baza pentru stimularea investiţiilor”, a spus Christina Verchere. La rândul său, purtătorul de cuvânt de la ExxonMobil, Julie King, a spus că grupul este interesat în „continuarea discuţiilor cu Guvernul României, Parlamentul şi instituţiile relevante pe măsură ce evaluarea proiectului continua”.

Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA) a comandat un studiu, din care reiese că măsurile ar urma să coste Guvernul 540 milioane de dolari pe an în taxe, precum şi prin reducerea investiţiilor şi producţiei. „Este un mesaj negativ pentru sectorul de business în general, iar rezultatul este un sentiment de incertitudine şi neîncredere. Mari proiecte de infrastructură şi dezvoltare, atât onshore, cât şi offshore, vor fi probabil suspendate”, a apreciat ROPEPCA. Un semnal negativ a fost dat în luna martie și de acţionarii Transgaz, care au respins un program de investiţii de 1,9 miliarde euro, ce includea lucrări la un gazoduct susţinut de UE, ce urma să conecteze Bulgaria, România, Ungaria şi Austria (BRUA), precum şi la o conductă internă care urma să transporte gazele din viitoarea producţie offshore. Legea privind operațiunile petroliere offshore a avut un traseu sinuos și a generat multe tensiuni și pasiuni politice. Aceasta a fost aprobată în octombrie 2017 de Guvernul Tudose și apoi trimisă în Senat, prima cameră decizională. A fost aprobată de Senat în februarie 2018, fiind trimisă în Camera Deputaților. Ulterior, a trecut prin mai multe comisii din Camera Deputaților pentru avize, iar din aprilie a stat în Comisia pentru Industrii. În toamna anului 2018 , legea a fost, în sfârșit, aprobată, după mai multe runde de negocieri între partidele aflate la guvernare, aflate sub presiunea marilor companii petroliere

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele