Cele 12 state care compun Inițiativa celor Trei Mări, toate membre ale Uniunii Europene, au stabilit la București o listă îndrăzneață de proiecte. Rămâne de văzut câte vor fi realizate.

Dacă la precedentul summit al Inițiativei celor Trei Mări, de la Varșovia, invitatul de onoare a fost președintele Donald Trump, de data aceasta, reuniunea de la București a arătat o față cu mult mai „europeană”.

La discuții a luat parte președintele Comisiei Europene, Jean- Claude Juncker, alături de opt șefi de stat, doi președinți de parlamente naționale, un prim-ministru, precum și ministrul Afacerilor Externe din Germania, Heiko Maas.

Astfel, țările partenere au avut grijă să risipească temerile potrivit cărora Inițiativa ar fi cumva susținută de administrația Trump împotriva Uniunii Europene.

De altfel, președintele Klaus Iohannis a anunțat că Germania a devenit stat partener Inițiativei. Iar discuțiile au vizat în special proiectele de cooperare economică, aspectele de natură strategică fiind implicite – în măsura în care orice proiect energetic sau de infrastructură conține o componentă strategică.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și-a declarat sprijinul pentru dezvoltarea infrastructurii de transport, subliniind însă că respectarea statului de drept este esențială. Aceste cuvinte au avut o rezonanță aparte la București și într-o sală în care se mai aflau reprezentanți ai Poloniei și ai Ungariei.

„Inițiativa celor 3 Mări poate consolida dezvoltarea economică per ansamblu și duce la consolidarea Uniunii Europene, într-un moment în care ne pregătim pentru a lua decizii importante privind viitorul Uniunii. (…) Credem că, în contextul provocărilor la nivel global, avem nevoie ca UE și SUA să fie cât mai apropiate posibil – politic, economic și din punctul de vedere al securității”, a spus președintele Iohannis, care a caracterizat ca fiind excelente rezultatele reuniunii.

Până acum, pe agenda inițiativei s-au aflat două proiecte majore: autostrada Via Carpathia, de la Klaipeda (Lituania) până la Salonic, și un proiect de transport pentru gaze naturale lichefiate (LNG).

Via Carpathia ar urma să treacă prin Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria și Grecia și va include autostrăzi deja aflate în exploatare din Polonia, Ungaria și Slovacia.

Proiectul pentru LNG prevede un terminal de gaze din Polonia, la Marea Baltică, și un al doilea, în Croația, pe insula Krk. Proiectul s-ar constitui într-o alternativă la gazul rusesc, de care depind multe dintre statele membre ale Inițiativei.

La București, secretarul de stat american Rick Perry a afirmat că „siguranța energetică este fundamentală pentru siguranța statelor din regiune și că energia nu trebuie folosită niciodată ca un mijloc de coerciție și de amenințare”.

Gazoductul BRUA, platforma digitală pentru monitorizarea bazinelor hidrografice în regiunea Inițiativei celor 3 Mări, reabilitarea și întreținerea șenalului Dunării și al afluenților săi navigabili, soluții de interoperabilitate pentru un sector energetic digitalizat și sustenabil în domeniul stocării energiei reprezintă alte proiecte acceptate de participanți.

De asemenea, statele partenere sunt preocupate de proiecte în domeniul digital, o reuniune special pe această temă urmând să aibă loc la Zagreb.

La finalul Forumului de Afaceri desfășurat în marja summitului, a fost semnată o scrisoare de intenție pentru constituirea unui fond comun de investiții, precum și acordul înființării unei rețele a Camerelor de Comerț din țările membre ale Inițiativei.

Sprijinul politic pentru proiecte prioritare de interconectare – energie, transport și digital – a fost cel mai important punct și au fost selectate proiecte aflate în desfășurare și proiecte noi, a concluzionat președinte Iohannis la finalul reuniunii.

Și tocmai pentru a risipi temerile, șeful statului român a vorbit despre proiectele de dezvoltare economică a regiunii care se vor înscrie într-o strategie „pro-Uniunea Europeană și pro- transatlantică”. În acest context, președintele român a salutat alăturarea Germaniei ca partener al Inițiativei.

„Este un rezultat care ne bucură, Germania având multiple interese economice în regiune, în timp ce regiunea are numai de câștigat prin implicarea activă a Berlinului”, a declarat Klaus Iohannis.