Liderii lumii au dat acestui eveniment importanța cuvenită, într-o perioadă plină de incertitudini, în care avântul naționalismului și punerea la întrebare a aranjamentelor multilaterale postbelice generează numeroase îngrijorări legate chiar de menținerea păcii și a stabilității.

La 11 noiembrie s-au împlinit 100 de ani de la actul care a pus capăt primului război mondial. Ziua Armistițiului marchează pacea semnată între Antanta și Puterile Centrale la Compiegne, Franța. Tratatul privind încetarea definitivă a ostilităților a fost semnat în mod formal la Versailles în 1919.

Președintele Emmanuel Macron, aflat în plin efort de ranforsare a proiectului european și de menținere a multilateralismului într-o lume tot mai amenințată, a dorit să facă din capitala Franței punctul central al interesului lumii în Ziua Armistițiului. Și a reușit. 

Trump și Putin sunt altfel

Marea majoritate a liderilor au sosit la Palatul Élysée, de unde au mers, împreună, cu autocarele, către Arcul de Triumf. Ei au pășit împreună, în ploaie, către locul ceremoniei. Mesajul era clar: în fața istoriei, dar și a provocărilor prezente, liderii lumii sunt împreună. Cu două excepții: Donald Trump și Vladimir Putin, care au venit separat la Arcul de Triumf, sub protecția umbrelelor, și asta de-abia după ce majoritatea liderilor, între care și cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron, își ocupaseră deja locurile în cele două tribune amenajate. Ultimul a venit la Arcul de Triumf președintele rus Vladimir Putin. 

Deloc întâmplător, Donald Trump și Vladimir Putin sunt azi și cei mai puternici lideri din lume care pun sub semnul întrebării acordurile multilaterale, preferând negocierile individuale, pe poziții de forță, fie că este vorba de interese politice sau comerciale.

De partea cealaltă, Emmanuel Macron și Angela Merkel apără multilateralismul, lucru care s-a evidențiat și în discursurile pe care cei doi le-au ținut cu ocazia Forumului Păcii, desfășurat la Paris imediat după sfârșitul ceremoniilor de Ziua Armistițiului. Au participat zeci de șefi de state și de guverne, cu excepția președintelui american Donald Trump.

Un prilej pentru gazda reuniunii, președintele Macron, să atragă atenția asupra provocărilor prezentului.

„Lumea în care trăim este fragilizată de crizele care destabilizează societățile noastre: criza economică, ecologică, climaterică, sfidarea migratorie. Suntem fragilizați de reapariția unor amenințări capabile să lovească oricând: terorismul, proliferarea chimică sau nucleară și cybercriminalitatea. Suntem de asemenea fragilizați de revenirea pasiunilor triste: naționalismul, rasismul, antisemitismul și extremismul.”

Emmanuel Macron a criticat naționalismul, numindu-l o „trădare a patriotismului” – o săgeată în direcția președintelui Donald Trump.

„Spunând că interesele noastre primează, că nu avem de ce să ne pese de alții, ștergem de fapt ceea ce o națiune are cel mai de preț, ceea ce îi dă viața, ceea ce îi dă grație și ceea ce este esențial: valorile sale morale”, a spus Emmanuel Macron.

Cancelarul german Angela Merkel a lansat la rându-i un avertisment legat de „naționalismul” care a început să câștige teren în Europa și în afara ei.

Ea și-a exprimat îngrijorarea față de dorința unor lideri politici de a promova interesul propriu și de a ignora legăturile care au sprijinit pacea de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.

„Majoritatea provocărilor de astăzi nu pot fi soluționate doar de o singură națiune, ci împreună. De aceea avem nevoie de o abordare comună. Dacă izolarea nu a fost soluția acum 100 de ani, cum poate fi astăzi într-o astfel de lume interconectată?”, a întrebat Angela Merkel..

Spre deosebire de Donald Trump, președintele rus Vladimir Putin și omologul său turc, Tayyip Erdogan, ca și Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Gutteres, s-au aflat printre participanți la Forumul Păcii. Ei au elogiat ONU și instituțiile similare care caută soluții multilaterale la problemele globale.

Și secretarul general ONU a vorbit despre rolul ONU în „combaterea epidemiilor și menținerea păcii și pentru eradicarea sărăciei în lume”. 

El a criticat bilateralismul, afirmând că „multilateralismul a înregistrat rezultate incontestabile”. O altă aluzie transparentă la politica lui Donald Trump. „Fără un sprijin din partea tuturor, riscăm să intrăm într-un angrenaj similar celui care a dus la Primul Război Mondial și apoi la cel din anii ’30”, a atras atenția Antonio Gutteres.

Jerbe, plecăciuni și mesaje politice

Emmanuel Macron și Angela Merkel au participat sâmbătă la o ceremonie sobră pentru a marca armistițiul. Ei au dezvelit o placă cu un mesaj de pace la Memorialul de la Compiegne, în Poiana Rethondes, unde în urmă cu 100 de ani a fost semnat armistițiul ce a pus capăt Primului Război Mondial.

Cei doi lideri au intrat și în „Vagonul armistițiului”, o replică a vagonului în care a fost semnat armistițiul, și au semnat acolo în cartea Memorialului. A fost un gest pe care mulți comentatori l-au asemuit cu celebra strângere de mână dintre președintele francez Francois Mitterrand și cancelarul german Helmuth Kohl, în 1984, pe câmpul sângeroasei bătălii de la Verdun.

În contrast, Donald Trump a decis să își anuleze vizita la cimitirul Aisne-Marne, unde au fost îngropați soldați americani și francezi care s-au luptat cu trupele germane în 1918. Și aceasta, din cauza ploii sâcâitoare ce a căzut pe toată durata manifestărilor.

Gestul lui Trump a stârnit un val de critici, inclusiv din partea nepotului lui Winston Churchill, Nicholas Soames, parlamentar al Partidului Conservator britanic. Acesta a scris pe Twitter: „Soldații au murit înfruntând adversitatea, în timp ce pateticul și inadecvatul Donald Trump nu a putut înfrunta nici măcar condițiile meteo pentru a-și exprima omagiul. Nu este demn să reprezinte această țară mare.”

Totuși, Donald Trump s-a revanșat duminică după-amiază, la cimitirul american din Suresnes, la nord-vest de Paris, unde a adus un omagiu militarilor americani care și-au dat viața în Primul Război Mondial.

Parcă pentru a marca și mai apăsat ieșirea din Uniunea Europeană, Marea Britanie nu a fost reprezentată la vârf la ceremoniile de la Paris. Londra a fost reprezentată de David Lidington și niciun membru al familiei regale nu a fost prezent la Paris.

Liderii britanici au participat la ceremoniile tradiționale de la Londra, în frunte cu Prințul Charles și premierul Theresa May.

Totuși, șefa guvernului britanic participase, cu două zile mai devreme, la ceremonii în Franța și Belgia, împreună cu președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Belgiei, Charles Michel, onorând memoria soldaților care și-au dat viața pe câmpurile de luptă acum 100 de ani. 

Polemică Paris-Washington privind armata europeană

Un moment semnificativ l-a constituit polemica dintre Donald Trump și Emmanuel Macron pe tema armatei europene. Președintele francez a susținut, în zilele premergătoare manifestărilor de la Paris, că Uniunea Europeană trebuie să-și înființeze propria armată, pentru a reduce dependența de Washington. Cu această ocazie, liderul francez a denunțat apariția unor „puteri autoritariste” și a evocat necesitatea apărării Europei față de Rusia, China și chiar Statele Unite.

De partea sa, Donald Trump a condamnat afirmațiile omologului său de la Paris. „Foarte jignitor, poate că Europa ar trebui mai întâi să își plătească partea în cadrul NATO”, a transmis Donald Trump printr-un mesaj postat pe Twitter, chiar înainte de a pune piciorul pe pământ francez. 

Ziua Independenței Poloniei, sub semnul extremiștilor

Ziua de 11 noiembrie marchează și centenarul independenței Poloniei. De mai mulți ani, momentul este realmente confiscat de manifestările grupurilor de extremă dreapta și naționaliste din centrul Varșoviei. Nici anul acesta nu a făcut excepție. 

Liderii eurosceptici ai Poloniei au fost de față la o paradă la care au luat parte mai mult de 200.000 de persoane din întreaga țară și care a implicat grupuri de extremă dreapta și activiști neofasciști din Italia, relatează Reuters și Mediafax.

Această paradă reprezintă un subiect de polemică, nu puțini fiind aceia care acuză Partidul Lege și Justiție (PiS), de guvernământ, că încurajează în mod tacit grupurile cu atitudini fasciste și antisemite. 

La mitingul de la Varșovia, unii dintre participanți au strigat: „Afară din UE”

„Vă mulțumim pentru că ați venit aici, pentru Polonia, și că ați adus steagul alb și roșu pentru care părinții, bunicii și străbunicii noștri și-au vărsat sângele”, a declarat președintele Andrzej Duda, un aliat al lui PiS, la începutul paradei.

„Există spațiu pentru toți sub steagurile noastre”, a adăugat acesta.

La câteva sute de metri în spatele coloanei guvernamentale, participanții scandau „Ieri a fost Moscova, astăzi este Bruxelles, îndepărtându-ne de suveranitatea noastră”.

Primarul orașului Varșovia a dorit interzicerea manifestației de extremă dreaptă organizată anual pe 11 noiembrie timp de aproape un deceniu, dar o instanță a respins cererea acestuia.