„Sectorul energiei se află în centrul unor transformări masive. Cererea globală crește accelerat, urmând ca până în 2040 să fie de patru ori mai mare decât era în urmă cu 30 de ani. Presiunea generată de creșterea cererii și preocuparea privind schimbările climatice vor avea impact asupra tuturor segmentelor industriei energiei, utilităților și resurselor”, spune David Trow, partener și liderul echipei de servicii pentru sectorul de energie.
În prezent, consumul de energie la nivel global crește mult mai rapid decât populația. Astfel, dacă în urmă cu cinci decenii, la o populație de 3,7 miliarde de oameni consumul de energie era de 5 miliarde de tone echivalent petrol, până în 2020, se va cvadrupla, ajungând la 19 miliarde de tone echivalent petrol. În acest răstimp, populația s-a dublat. Până în 2040, vor fi 9 miliarde de oameni pe Planetă, iar consumul va fi de peste 6 ori mai ridicat (32 mld tone) decât în urmă cu 50 de ani. „Implementarea unor soluții pentru creșterea eficienței energetice ar putea aduce economii semnificative astfel încât cererea să avanseze cu doar 25%, în următorii 20 de ani, în loc să se dubleze. Din fericire, datorită tehnologiilor bazate pe inteligență artificială, analiza datelor, posibilitatea de stocare a surplusului de energie, resursele regenerabile etc., companiile au mai multe instrumente și oportunități ca niciodată să realizeze cu succes schimbările necesare”, arată Andreea Mitiriță, partener PwC România.
Creștere rapidă a cererii de gaze
Una dintre concluziile principale ale raportului: cea mai mare parte din creșterea cererii de energie provine din India și China, iar regenerabilele sunt sursa de energie cu cea mai rapidă creștere. Autorii studiului apreciază că utilizarea gazelor naturale va crește mult mai rapid decât cea a petrolului sau a cărbunelui.
O altă concluzie relevă că o creștere a populației și a cererii pentru energie pune presiune pe descoperirea de noi zăcăminte de resurse și, implicit, pe bugetele de investiții ale producătorilor. În același timp, acționarii companiilor de energie, utilități și resurse insistă ca energia și produsele pe care le furnizează să fie mai curate, cu amprentă de carbon redusă. Totuși, noile tehnologii și resursele de energie regenerabilă susțin planurile companiilor pentru eficientizarea consumului, iar avansul tehnologiilor pentru producția de energie regenerabilă și posibilitatea de stocare permit persoanelor și comunităților locale să producă, să utilizeze și să vândă propria energie.
România, necesar de investiții de 14 miliarde de euro
În România, potrivit unui nou proiect de strategie energetic pus în dezbatere publică, totalul investițiilor necesare în sectorul energiei electrice pentru perioada 2019-2030 este de circa 14 miliarde de euro, pentru rețele electrice fiind estimate investiții de aproximativ 500 de milioane euro anual până în 2030, conform proiectului „Strategiei energetice a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050”, publicată de ministerul de resort. Costurile pentru rețele electrice includ proiectele de interconectare și de dezvoltare a rețelei prevăzute în Planul de Dezvoltare al Transelectrica pentru 2016-2025 şi continuarea acestuia până în 2030, precum şi nivelul estimat al investiţiilor în reţele de distribuţie. Investiţiile includ echipamente şi tehnologii ce fac tranziţia către „reţelele inteligente” cu comunicare bidirecţională, cu gestiune eficace şi cu flexibilitate mai mare în operare.
„Este estimat şi costul dezvoltării treptate a producţiei distribuite a energiei electrice, cu impact în special la nivelul reţelelor de distribuţie. Astfel de investiţii nu sunt de natură să crească nivelul tarifelor de reţea”, se menţionează în proiect.
Cele mai importante obiective de investiţii în sectorul de producere şi transport al energiei electrice rămân aceleași care sunt vehiculate de ani buni în toate strategiile energetice, dar la care nu au fost demarcate investițiile: finalizarea grupurilor 3 şi 4 la CNE Cernavodă; realizarea unui grup energetic nou de 600 MW la Rovinari; realizarea Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin Pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti; grup energetic nou 400 MW parametri ultrasupracritici la Turceni; centrala Hidroelectrică Turnu-Măgurele – Nicopole, 500 MW; grup energetic nou 200 MW CCGT- Craiova II, pe gaz cu funcţionare flexibilă, inclusiv stocarea resursei energetice în depozitul subteran Gherceşti; grup energetic nou 400 MW CCGT pe gaz cu funcţionare flexibilă – Mintia; centrala Hidroelectrică Răstoliţa – 35 MW; centralele hidroelectrice de pe râul Jiu – 90 MW; centrale hidroelectrice pe râul Olt (defileu) – 145 MW.
Conform proiectului Strategiei energetice, o analiză a tuturor cheltuielilor de capital previzionate în domeniul transportului de energie electrică, al transportului de gaze, al stocării, al interconectărilor de alimentare cu petrol, al reţelelor de carbon şi al potenţialelor facilităţi „power-to-gas – grid injections” evidențiază o cheltuială totală de 229 de miliarde de euro în decada 2021-2030 în zona UE 28. Aceasta se adaugă investițiilor de infrastructură în valoare de 67 de miliarde de euro, care sunt încă în așteptare pentru punere în funcțiune până în 2020. Ministerul Energiei a anunțat finalizarea raportului de mediu și a studiului de evaluare adecvată, dezbaterea publică a acestor documente urmând să aibă loc în 15 octombrie.
