Nu e deloc ceva obișnuit ca un comisar european să cheme în judecată un exponent al propriei familii politice din țara de origine, după un schimb de replici. Și totuși, se întâmplă în România.

Comisara pentru Politică Regională, Corina Creţu, a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute că-l va da în judecată pe Codrin Ștefănescu, secretarul general adjunct al PSD.
Anunțul vine după un atac furibund al liderului PSD, pe fondul unor confruntări verbale de mai lungă durată între comisarul european și conducerea social-democrată.

Invitat în studioul televiziunii Antena 3, Codrin Ştefănescu a acuzat-o pe Corina Creţu că „în momentul de faţă, nu mai reprezintă interesele României” şi că ”nu mai are o poziţie pro-PSD”, fiind mai mult ”pro-Bruxelles”.

Codrin Ștefănescu a precizat că afirmațiile sale nu reprezintă poziţia oficială a PSD ș că ”interesul României este de a construi spitale regionale la costuri de 10 ori mai mici”.

Liderul PSD a făcut aluzie, de fapt, la afirmațiie lui Darius Vâlcov, consilier al premierului Viorica Dăncilă, potrivit căruia studiile de fezabilitate pentru cele trei spitale regionale ce se preconizează a fi construite din fonduri europene ar costa 150 de milioane de euro.

Afirmațiile au fost imediat dezmnțite de Corina Crețu, care a arătat că, în realitate, costurile sunt de 1,8 milioane de euro.

Într-o postare pe facebook de la finele săptămânii trecute, Corina Crețu se s-a declarant dezamăgită de atacurile la adresa sa venite din partea PSD, „partid căruia i-am dedicat 30 de ani din viaţă“. Ea a promis că „va merge până la capăt“ și îi va cere lui Codrin Ștefănescu să demonstreze cum „trădează“ ea interesele naţionale.

Cu această ocazie, comisarul european a făcut o afirmație interesantă, cum că ar exista entități media care ar primi sume de milioanee de euro din bani publici pentru a-I ataca pe cei care emit opinii critice față e PSD.

„Mulţumesc tuturor organizaţiilor mass-media pentru obiectivitate, în ciuda contractelor pe sume incredibile pe care le primesc de la ministerele Guvernului pentru denigrarea tuturor care nu se aliniază directivelor partidului. Un partid în care am crezut şi am sperat că poate îmbunătăţi viaţă oamenilor. Din păcate, a devenit mai rău decât mi-aş fi putut vreodată imagina”, a scris Corina Crețu.

Ea a criticat în repetate rânduri lentoarea guvernanților de la București în privința elabărării proiectelor pentru finanțare din fonsuri de coeziune. Potrivit Corinei Crețu, la ora actuală, Bucureștiul a depus la Bruxelles un singur mare proiect e infrastructură, cel referitor la Magistrala 6 a metroului bucureștean.

Corina Crețu a afirmat căa depus eforturi substabțiale în ultima perioadă pentru a Evita pierderea de către România a miliarde de euro din fonsurile europene, prin fazarea unor proiecte ( trecerea de la un exercițiu bugetar la altul pentru lucrările neterminate) sau chiar prin plata din fonduri europene a datoriilor României către BEI și BERD. ”M-am săturat să fiu bătaia de joc a guvernului român”, declara Corina Crețu la Bruxelles.

Nu ar fi chiar pentru prima data când un guvern al unui stat membru ajunge în relații tensionate cu un înalt oficial european provenit din propria țară. Însă cu greu se poate găsi un exemplu în care lucrurile au mers atât de departe ca în cazul României, mai ales că este vorba despre reprezentanți ai aceleiași familii politice.

De obicei, animozitățile apar atunci când într-o țară se schimbă guvernul iar oficialul european a fost  numit în timpul guvernului precedent.

Un caz notoriu este cel al președintelui Consiliului European, Donald Tusk, fost prim-minstru liberal în Polonia și ajuns o adevărată ”oaie neagră” pentru guvernul conservator de la Varșovia.

Nici relațiie dintre fostul comisar ungar Laszlo Andor, numit de socialiști, în mandat până în 2014 și guvernul conservator al lui Viktor Orban n-au fost strălucite, dar cel puțin Budapesta a păstrat aparențele.

De data aceasta, conflictual privește reprezentanți ai aceleiași familii politice social-democrate. Iar guvernul de la București își asumă riscuri enorme intrând în conflict direct cu un comisar care deține un rol cheie în gestionarea fondurilor de coeziune.