Arșița verii a provocat incendii devastatoare de-a lungul planetei, în timp ce, paradoxal, economia globală e scuturată de frisoane din cauza războiului rece. Un război rece purtat în tranșeele comerțului între foști aliați, care se poate solda cu pierderi masive în toate taberele.

Analiștii avertizează însă că această confruntare între marile economii ale lumii ar putea fi acompaniată de un alt război rece, al monedelor, ale cărui bătălii se poartă cu arma devalorizării în numele exportului. În tranșeele acestor războaie, cei care vor marca imediat pierderile vor fi consumatorii, deoarece ei vor plăti o taxă de consum ascunsă, tariful vamal, care va scumpi produsele de import și vor suporta efectele devalorizării monedelor lor naționale.

Aparent, marele câștigător al confruntării între președintele Donald Trump, artizanul războiului comercial, și Jean-Claude Juncker a fost președintele Comisiei Europene, a observat Paul Donovan, economistul-șef al grupului financiar elvețian UBS. În opinia lui Donovan, Juncker ar fi punctat deoarece a reușit să îndepărteze amenințările privind iminența impunerii unor tarife vamale asupra importurilor americane de mașini europene, neoferind ceva concret în schimb. „Președintele UE Juncker ar trebui să scrie o carte despre arta negocierii”, spune Donovan.

Dar, atenționează economistul Viraj Patel de la ING Group, e prematur să întrezărim vreun final al „războiului rece” al comerțului global după ce Statele Unite și Uniunea Europeană au convenit să facă pași spre derularea schimburilor de mărfuri fără taxe vamale între ele. „Discuțiile nu costă bani și există un precedent în care Casa Albă nu ți-a respectat ofertele de pace comercială, în cazul Chinei”, avertizează Patel. În fond, constată economiștii, nu s-a tranșat nimic, chestiunea impunerii tarifelor vamale pentru automobilele europene nu a fost discutată, deci rămâne o amenințare, iar taxele pe importurile de oțel și de aluminiu din UE sunt deja în vigoare.

Economia românească nu are vreo imunitate specială care s-o ferească de contagiune, în cazul declanșării bătăliilor unui război comercial între marile puteri economice. Mai mult, poziția sa este fragilizată de intensitatea economică a industriei auto, care produce peste 10% din PIB-ul țării și susține aproape jumătate din exporturile ei. Potrivit datelor Asociației Europene a Producătorilor de Automobile (AEPA), suntem al zecelea jucător al Uniunii Europene în domeniul producției de autoturisme.

Dar industria auto este mai extinsă, acoperă și producția de componente, astfel încât un șoc provocat de impunerea unor tarife vamale de 20% asupra exporturilor de mașini din UE ar produce mai multe valuri de pierderi. Un prim val, care ar reduce exporturile industriei auto românești, ar provoca un recul cu 0,1% al PIB-lui, estimează Dan Bucșa, economistul-șef pentru Europa Centrală și de Est al Unicredit Group. Un al doilea val, care ar scădea exporturile către UE, ar reduce salariile, ar afecta consumul și investițiile, ar putea provoca o scădere a PIB-ului undeva între 0,3 și 0,5%. Pare puțin? E o impresie superficială, deoarece economia României încetinește deja, deficitul bugetar se amplifică, iar celălalt deficit, geamăn, cel de cont curent, descrie un scenariu periculos pentru leu, deoarece iese din țară mai multă valută decât intră în conturile ei. În această conjunctură, a presiunilor masive de devalorizare a leului, este de presupus că banca centrală nu ar avea muniție pentru a-l menține pe o traiectorie confortabilă pentru consumatori.

Leul s-ar devaloriza masiv și față de dolarul american, moneda în care este evaluat petrolul, ceea s-ar traduce, în viața de toate zilele, cu o scumpire a carburanților. În acest caz ar urma o altă undă de șoc, provocată de scumpirea petrolului, care ar crește costurile de transport ale mărfurilor și ar inflama prețurile, cu alte cuvinte ar înteți presiunile inflaționiste. România cunoaște deja efectele unei inflații de 5,4%, mult peste media europeană, care au dus la majorarea dobânzilor la credite. În esență, un șoc provocat de un eventual război comercial între Statele Unite și Uniunea Europeană dus în tranșeele industriei auto ar fragiliza și mai mult economia românească, deja vulnerabilă din cauza deficitelor mari, a intensificării inflației și a majorării dobânzilor.

Armistițiul parafat între Trump și Juncker printr-o îmbrățișare amicală poate fi urmat de negocieri complicate, în care ar trebui să știm să ne implicăm. Până la urmă, dacă la capătul războiului rece se va semna un acord de liber schimb între SUA și Uniunea Europeană, cu zero taxe și fără bariere vamale, atunci economia României va fi mai câștigată.