Comisia de la Veneția a publicat sumarul raportului pe care l-a făcut la modificările din ultimul an la Legile Justiției. Firul roșu al observațiilor Comisiei critică ferm și argumentează chiar cu legislația și Constituția din România afectarea independenței procurorilor prin modificările operate de coaliția PSD-ALDE la cele trei legi care organizează întregul sistem judiciar autohton.

Scoaterea șefului statului din procedura de numire și revocare a procurorilor-șefi de la DNA, DIICOT și Parchetul General este criticată de membrii Comisiei de la Veneția, care afirmă că este dezechilibrată balanța politică a procedurii de numire. Mai exact, raportul arată că, atâta vreme cât președintele țării, care în acest monent este de o orientare politică diferită de cea a ministrului Justiției, este eliminat din numirea procurorilor parchetelor centrale, este pusă în pericol independența celor desemnați.

Judecătorii de la CCR sunt puși în fața unor critici care arată limpede că au încălcat jurisprudența Curții Constituționale. Mai exact, argumentele pe care le-au invocat judecătorii CCR la decizia prin care este obligat președintele țării să revoce șeful DNA încalcă întregul dispozitiv de explicare a unei decizii tot a CCR, din anul 2005, când s-a considerat că șeful statului asigură, prin implicarea în desemnarea procurorilor de rang înalt, independența acestora.

Sunt argumente care cu greu pot fi ignorate de autoritățile aflate la guvernare, precum și de judecătorii CCR, ca și de ministrul Justiției, Tudorel Toader.

Ce spune Comisia de la Veneția  

Comisia cere ca în procedură să fie menținut rolul președintelui României și al CSM pentru a echilibra influența ministrului Justiției.

În raportul publicat pe site-ul Consiliului Europei, raportul este prezentat sub forma unor concluzii, prezentate argumentativ pe paragrafe. Din lectura acestora reiese că autoritățile de la București trebuie să ia în considerare mai multe aspecte.

În primul rînd, este nevoie de reconsiderarea sistemului de numire și demitere a procurorilor de rang înalt cu scopul de a asigura condițiile pentru o procedură neutră de numire sau revocare prin menținerea în acest proces a președintelui României și a Consiliului Superior al Magistraturii deopotrivă, pentru a asigura un echilibru în raport cu influența ministrului Justiției. Mai mult, Comisia de la Veneția mai arată că în cazul unei revizuiri a Constituției ar trebui să fie marcat, practic subliniat, echilibrul în numirea acestora pentru a fi garantată independența procurorilor.

Important în enumerarea abaterilor de la normele europene a modificărilor legislative operate de coaliția PSD-ALDE în Parlament mai este și amestecul procurorilor ierarhic superiori în anchete. Comisia de la Veneția cere abrogarea sau definirea mai clară a prevederilor care permit procurorilor superiori ierarhic să invalideze, ca neîntemeiate, soluțiile date de procurori care fac dosare. Este o prevedere care a fost atacată la CCR, însă judecătorii români au trecut cu aprobat această prevedere. Până acum, un șef de la parchete, inclusiv de secție, putea opri un dosar după ce îl verifica sub aspectul legalității. Varianta modificată a Legilor Justiției le deschide șefilor din procuraturi, sub acoperirea cu sintagma „pentru temeinicie”, să respingă sau să tergiverseze un dosar. Iar acest lucru este posibil fără să fie definită „temeinicia” în noua lege aprobată de Parlament.

De asemenea, Comisia de la Veneția cheamă autoritățile române să renunțe și la schema de pensionare timpurie a magistraților. Practic, propunerea PSD, care a trecut de Parlament și a fost acceptată de judecătorii CCR, ar duce la depopularea masivă a instanțelor, cu efecte majore, mai cu seamă la Înalta Curte și Curțile de Apel. Și asta pentru că vârsta de pensionare introdusă la amendarea Legilor Justiției devine 42 de ani, iar la schema de personal, oricum deficitară cu peste 2.000 de posturi în acest moment, ar însemna ca peste 1.500 de judecători să iasă la pensie.

Comisia de la Veneția a mai criticat și noile proceduri introduse de PSD și ALDE care permit revocarea membrilor CSM, atrăgând atenția asupra legitimității pe care o avea vechea variantă, validată de instanțele și parchetele locale, implicate și în alegerea prin vot a magistraților care fac parte din CSM.

Comisia de la Veneția cere și eliminarea restricțiilor impuse pentru limitarea libertății de expresie a judecătorilor și procurorilor. Un alt aspect este și reconsiderarea înființării unei secții speciale pentru anchetarea magistraților. Este vorba despre entitatea care ar urma să numere 15 angajați ai Parchetului General, în detrimentul actualei formule, cu 150 de magistrați specializați, care funcționează pe lângă parchtele locale. Recomandarea Comisiei de la Veneția este folosirea de procurori specializați combinată cu măsuri eficiente de prevenție.

Raportul supune criticilor și introducerea răspunderii materiale a magistraților – fie ei procurori sau judecători – la capătul unui proces pierdut. Este necesară completarea prevederilor privind răspunderea materială a magistraților prin statuarea expresă că, în absența relei-credințe și / sau a gravei neglijențe, magistrații nu sunt răspunzători pentru pronunțarea unei soluții care a fost infirmată sau modificată de instanța de control judiciar, spune Comisia de la Veneția. Se mai cere, de asemenea, amendarea mecanismului pentru acțiunea în regres astfel încât aceasta să aibă loc doar condiționat de prealabila stabilire a răspunderii magistratului în cadrul unei proceduri disciplinare.

Cât valorează recomandările Comisiei de la Veneția

Criticile din raport au statut de recomandări. Comisia de la Veneția nu are rol de instanță, însă recomandările sale nu pot fi ignorate. Mai exact, aici sunt legitimate la nivel de principiu, de asemenea și unificate, toate principiile aplicate în legislația europeană. Nu există sancțiuni la nivel european dacă o țară nu respectă recomandările Comisiei de la Veneția. Însă la nivelul Comisiei Europene și al Parlamentului European sunt adoptate rezoluții care pot condamna faptul că o țară se abate de la principiile de legislație europeană. Așa s-a întâmplat și cu Polonia, dar și cu Ungaria. Există o scară graduală a sancționărilor, iar în ultima vreme UE vorbește concret despre introducerea unor mecanisme de blocare a fondurilor europene pentru țările care nu respectă statul de drept.

Ce se va întâmpla cu Legile Justiției

Legile incriminate sunt într-un proces de control al constituționalității care durează de o jumătate de an. Practic, Opoziția și președintele Klaus Iohannis au atacat / sesizat la CCR fiecare dintre cele trei legi în discuție. Alături de Codurile penale. Este posibil ca în timpul verii și al vacanței parlamentare, cele trei legi ale Justiției să ajungă în etapa promulgării. Președintele este obligat să le promulge. El a cerut CCR și Parlamentului să țină seama de raportul Comisiei de la Veneția, care va fi prezentat integral în luna octombrie. De cealaltă parte, PSD și ALDE au ocolit, din toamna anului trecut, orice pronunțare a Comisiei de la Veneția. Dintru început, la momentul la care a început dezbaterea acestora în Comisia Iordache – octombrie anul trecut –, PSD, prin Florin Iordache, a spus că „nu este timp pentru sesizarea Comisiei de la Veneția”. Tot atunci, ministrul Tudorel Toader, care este membru al Comisiei de la Veneția, spunea că răspunsul colegilor săi de la Veneția ar fi tardiv, pentru că ar urma să se pronunțe abia la sfârșitul anului. Liberalii, Klaus Iohannis și Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei au sesizat acest for european. Abia după ce au fost adoptate. În cazul lui Klaus Iohannis, la începutul lunii mai.

Tăriceanu, „speriat de superficialitatea Comisiei de la Veneția”

„Un astfel de document, denumit «opinie preliminară», nu trebuia făcut public, pentru că el presupune că urmează să fie modificat. Nu știu care sunt procedurile prin care se ajunge la opinia preliminară, dar prima remarcă pe care vreau să o fac pe fond – acest document este un document care din punct de vedere juridic mi s-a părut extrem de subțire. Este un document politic, este o opinie politică exprimată din partea Comisiei de la Veneția. Nu e normal. Comisia de la Veneția trebuia să analizeze subiectele de ordin juridic, nu opțiunile politice.

Comisia de la Veneția tratează lucrurile acestea cu o superficialitate care pe mine mă sperie. Efectiv mă sperie. În ceea ce privește opțiunile politice pe care le avem noi în domeniul politicii penale, în domeniul organizării Justiției, cred că filtrele pe care le-am avut și care au funcționat, inclusiv la Curtea Constituțională, au fost suficiente”, a spus Călin Popescu Tăriceanu.