Companiile de stat din energie: prețuri reglementate, taxa de 2% din cifra de afaceri și limitarea profitului

Bomba cu ceas din curtea guvernului

Ordonanța prin care guvernul vrea să impoziteze companiile energetice cu 2% din cifra de afaceri, să plafoneze prețurile și să limiteze profitul la 5% în cazul unor companii de stat, cum sunt Hidroelectrica și Nuclearelectrica, pune în dificultate nu doar companiile vizate, ci chiar guvernul. După revolta minerilor de la Complexul Energetic Oltenia, executivul se vede pus în fața efectelor dramatice pe care ar urma să le aibă aceste prevederi, în primul rând asupra companiilor de stat, în special asupra celor care produc energie pe bază de cărbune. Și, ca și când nu era suficientă evidența efectelor negative, ministrul energiei, Anton Anton, a pus paie pe foc declarând că guvernul se va strădui să elimine taxa de 2% pe cifra de afaceri pentru societățile care produc energie pe bază de cărbune. Numai că, în loc să calmeze spiritele, Anton Anton nu a făcut altceva decât să deschidă o cutie a Pandorei. Acum, și companiile care activează pe piața producției de energie eoliană cer să fie scutite de această taxă, susținând că dacă măsura se va aplica doar societăților care produc energie pe bază de cărbune, aceasta ar fi discriminatorie. În aceste condiții, guvernul ar putea fi pus în situația de a reveni asupra deciziilor aprobate prin Ordonanța de Urgență 114/2018.

Puternic contestată de companiile din domeniul energetic și de economiști, această ordonanță ar putea suferi modificări importante înainte de intrarea în vigoare, nu atât pentru prevederile care au efecte economice însemnate, cât mai ales pentru lipsa de coerență ce reiese din punerea ei în practică. Un exemplu în acest sens este chiar cel de la Complexul Energetic Oltenia, una dintre companiile aflate în dificultate din punct de vedere economic, care este obligată să plătească impozit de 2% pe cifra de afaceri, în condițiile în care are cheltuieli de 40% din cifra de afaceri cu certificatele CO2. „Taxa de 2% pe cifra de afaceri noi ne vom strădui să o eliminăm pentru companiile care produc energie pe bază de cărbune, pentru că deja sunt împovărate de certificate, nu mai poţi să le împovărezi şi cu altceva (…). Valoarea certificatelor reprezintă aproape 40% din cifra de afaceri.Nu vă imaginaţi că nu am discutat chestia asta, dimpotrivă, am discutat-o şi este o situaţie la care noi nu ne-am aşteptat, am vorbit şi cu comisarul european şi i-am prezentat, „uite asta e curba pe care ne-aţi prezentat-o nouă când s-au inventat certificatele astea” şi curba asta de acum, reală, este complet alta. Adică, am ajuns la nişte preţuri pe care nu le putem suporta, la care nu ne-am aşteptat, şi lucrul ăsta nu e normal, şi noi suntem la minister în poziţia în care încercăm să creăm o schemă prin care să ajutăm CEO, şi nu numai pe CEO, să reducă această povară a certificatelor. Certificatele au fost inventate la nivel european pentru decarbonare, deci să fie clar, nu au fost inventate pentru altceva, nu e o povară pe care o plăteşte România. O plăteşte Polonia, o plăteşte România şi o mai plătesc şi alte ţări. (…) Perspectiva este ca încet, încet, cu tehnologii moderne, să reuşim să reducem emisiile de dioxid de carbon, dar astea nu se fac de azi pe mâine, se fac pe baza unui plan şi cu mulţi bani”, a afirmat Anton Anton. Or, Guvernul ar fi trebuit să știe acest lucru înainte de a emite ordonanța.

ROPEPCA: Bugetul pierde cel puțin 2 miliarde de lei/an
Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) consideră că noile reglementări vor duce la o pierdere dublă, atât pentru sectorul petrolier, cât și pentru bugetul de stat. „Membrii noștri se așteaptă la o reducere a impozitelor plătite către bugetul de stat, variind între 30% și 60%, în funcție de modelul de business al fiecărei companii. Luând în considerare un preț de 90 lei/MWh (media BRM pentru tranzacțiile cu livrare în luna noiembrie 2018) și producția de anul trecut, pierderile directe ale bugetului de stat se ridică la cel puțin 2 miliarde de lei pe an (proveniți din taxa pentru veniturile suplimentare obținute din liberalizarea pieței de gaze, redevențe și impozitul pe profit), fără a lua în calcul dividendele de la participațiile statului în companiile producătoare de gaze, precum și TVA pentru consumatorii finali de uz casnic. Nu sunt incluse pierderile suplimentare provocate de reducerea investițiilor, revizuirea politicilor de personal, scăderea producției de gaze și de impactul economic negativ indirect și indus. Menționăm că membrii ROPEPCA au contribuit cu mai mult de 22 de miliarde de lei la bugetul de stat, în ultimii patru ani”, susțin membrii asociației.

Hidroelectrica și Nuclearelectrica, profit limitat la 5%

După aprobarea ordonanței 114, Autoritatea Națională de Reglemtare în Domeniul Energiei (ANRE) a elaborat trei proiecte de ordin prin care stabilește modul în care aceasta urmează să fie aplicată. Unul dintre ordine prevede că Hidroelectrica și Nuclearelectrica vor fi obligate să vândă până la 65% din cantitatea de energie pe piața reglementată și să obțină un profit de maximum 5% din această activitate. „Pe perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022, ANRE stabilește pentru producători, pentru fiecare perioadă contractuală, obligații de vânzare a unor cantități ferme de energie electrică pe bază de contracte reglementate, în vederea asigurării următoarelor condiții, în măsura în care acest lucru este posibil cu respectarea legislației în vigoare:menținerea unor valori rezonabile și ușor comparabile ale tarifelor aplicate clienților casnici de către furnizorii de ultimă instanță;menținerea tarifelor aplicate clienților casnici de către furnizorii de ultimă instanță pentru perioada 1 ianuarie 2019 – 28 februarie 2022, la un nivel relativ constant;stabilitatea tarifelor aplicate clienților casnici de către furnizorii de ultimă instanță, pe perioada 1 martie 2019 – 28 februarie 2022”, se arată în documentul citat.

Investițiile în energie scad la jumătate
Prețul reglementat pentru producția de gaze riscă să reducă cu până la 50% fondurile disponibile pentru investiții în proiecte de gaze, potrivit ROPEPCA. „Companii care depind de finanțarea externă pentru realizarea proiectelor de producție și de explorare au pierdut deja finanțarea și sunt în pericol de închidere, în cazul în care nu se găsesc noi investitori. În general, investițiile viitoare sunt afectate în mod semnificativ de măsurile impuse, multe proiecte având doar rentabilitate marginală. Ca urmare a OUG 114/2018, estimăm o reducere de până la 50% a proiectelor de explorare și dezvoltare în viitorul apropiat. Merită menționat faptul că membrii ROPEPCA au investit peste 16,5 miliarde de lei în România, în ultimii 4 ani”, se arată într-un comunicat al asociației. În document se subliniază că toate zăcămintele de producție a gazelor operate de membrii asociației vor fi evaluate, iar una dintre opțiuni este decizia de închidere a sondelor și de abandonare a câmpurilor de gaze. Durata de viață a câtorva zăcăminte marginale este puternic afectată și va determina companiile să renunțe la acestea mai devreme decât era planificat. „Mai mult, companiile care desfășoară activități de explorare au amânat deja sau au anulat până la 50% din sondele planificate a fi forate în viitorul apropiat. Acest procent va crește, cu siguranță, pe termen mediu și pe termen lung, din cauza prevederilor OUG 114/2018. Trebuie punctat faptul că fiecare metru cub de gaz care nu va mai fi produs în România, deoarece unele zăcăminte devin neeconomice în condițiile date, va trebui importat la un preț considerabil mai mare”, subliniază ROPEPCA. De asemenea, este punctat faptul că locurile de muncă ale angajaților din sector sunt amenințate, iar în prezent angajările sunt suspendate.

65% din energia hidro și nucleară, vândută pe piața reglementată

Ordinul ANRE precizează, de asemenea, că obligațiile de vânzare a unor cantități ferme de energie electrică pe bază de contracte reglementate sunt stabilite de ANRE în ordinea ascendentă a prețurilor determinate pe baza prezentei metodologii:pentru producătorii care dețin/exploatează comercial unități/grupuri nuclearelectrice și/sau hidroelectrice dispecerizabile și pentru producătorii care dețin/exploatează comercial unități/grupuri dispecerizabile în cogenerare, care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus.„În cazul producătorilor care dețin/exploatează comercial unități/grupuri nuclearelectrice și/sau hidroelectrice dispecerizabile, obligațiile de vânzare pe bază de contracte reglementate se pot stabili la un nivel maxim de: 65% din cantitatea de energie electrică livrată de unitățile/grupurile hidroelectrice dispecerizabile proprii, rezultată din rularea programului PowrSym, aferentă perioadei contractuale; 65% din cantitatea de energie electrică livrată de grupurile nuclearelectrice proprii, rezultată din rularea programului PowrSym, aferentă perioadei contractuale, urmărindu-se îndeplinirea condițiilor chiar în perioadele cu hidraulicitate redusă. În cazul producătorilor care dețin/exploatează comercial grupuri/unități dispecerizabile în cogenerare care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus, obligațiile de vânzare pe contracte reglementate se stabilesc în limita cantităților care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus, avându-se în vedere: cantitatea de energie electrică comercializată pe piața concurențială de energie electrică, conform prevederilor art. 20 din HG 1215/2009, alocarea proporțională a cantităților transmise de producători în conformitate cu prevederile legale, după caz, în situația în care suma acestor cantități este mai mare decât cantitatea totală necesar a fi preluată pe contracte reglementate de la producătorii respectivi”, precizează ordinul ANRE.


Comentarii

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele