Congresul PSD, un casting pentru Cotroceni

Viorica Dăncilă, proclamată cel mai bun prim-ministru din istoria PSD și chiar a României – președinte. Eugen Teodorovici, sigur pe el că dă mai bine în poză decât orice adversar – președinte executiv. Mihai Fifor, convins că PSD nu va fi îngenuncheat niciodată – secretar general. Aceasta e garnitura cu care PSD va defila cel puțin până la alegerile prezidențiale din toamnă și cu care va încerca să nu deraieze. Bonus, un Marian Oprișan care nici măcar nu a putut să își mai țină discursul, din cauza huiduielilor din sală și un Liviu Pleșoianu vituperând la adresa forțelor iadului care, în cârdășie cu statul paralel, au atacat PSD-ul.

182
5 minute de lectură

O imagine avantajoasă

Sigur, configurația social-democrată la vârf nu surprinde pe nimeni. „A rezultat o formulă de conducere echilibrată Dăncilă-Teodorovici-Fifor”, spune Adrian Năstase. Nu știm, firește, ce crede Liviu Dragnea, dar nici nu prea mai contează. Câștigătorul congresului pare a fi Eugen Teodorovici, care dă semne că se îndreaptă fără grabă spre o nominalizare de candidat al PSD la funcția de președinte al României. „Nu știu ce înseamnă să fii președinte executiv. E ceva ce mi-am dorit tot timpul să fiu, ca pentru problemele pe care oamenii le au să găsească rezolvare. Asta am să fac, ca președinte executiv. Asta am să fac ca ministru, cu sprijinul premierului, al PSD, un partid frumos, în care toți românii se vor putea regăsi”. Teodorovici pare să aibă o obsesie pentru frumusețe. Mai ales pentru a lui. „Mă uitam pe poze, erau altele mai bune, dar tot mă avantajează”, spunea el la începutul discursului de la congres. Iar congresul i-a dat apă la moară. Teodorovici n-o ști prea bine ce e acela un președinte executiv, dar la ce îi trebuie această funcție știe prea bine. Căci este evident, Eugen Teodorovici țintește o candidatură la președinția României. Va fi testat, ca și alți colegi doritori, și vom vedea, undeva până la jumătatea lui august, dacă își va atinge scopul.

Lecția de management politic

Nu de alta, dar se luptă în această cursă cu un alt câștigător al congresului: Mihai Fifor, noul secretar general al partidului. Nedezlipit de Viorica Dăncilă, precum cândva față de Liviu Dragnea, Mihai Fifor a apăsat la congres coarda sensibilă a membrilor: „Eu nu cred ca este cineva în această sală care l-a uitat pe Liviu Dragnea. Eu nu cred că în această sală este cineva care l-a uitat pe Adrian Năstase. Nu cred. Am avut de învățat de la toți liderii acestui partid”. Ce a învățat Mihai Fifor poate să arate în bătălia pentru desemnarea candidatului PSD la președinție.

Un președinte atipic

În schimb, Viorica Dăncilă și-a consfințit, cu acte în regulă, funcția de președinte al partidului. Ar fi fost o surpriză să nu fie așa. Până la prezidențiale, ea va fi șefa partidului, o șefă despre care unii încă se întreabă ce hram poartă. Contracandidatul ei, Liviu Pleșoianu, n-a cruțat-o: „În momentul de faţă, PSD şi-a pierdut independenţa. Vom vedea dacă va rămâne pe mai departe la fel. Este un partid dependent de tot felul de sfetnici pe care îi are mai noi doamna Dăncilă, cei pe care şi i-a ales oficial, cei cu care neoficial are întâlniri”. Viorica Dăncilă este un președinte atipic al PSD. Dintr-un membru mai degrabă obscur, a ajuns un prim-ministru și mai atipic și, deocamdată, un lider care convine tuturor, care a schimbat uluitor paradigma în care se mișcă partidul, după cum a explicat și la congres, desigur, nu fără cârteli din partea unora: „PSD este cel mai românesc partid, este partidul care întotdeauna a pus în primul rând românii și soarta României și cred că acest lucru este foarte important. Suntem partidul care, în același timp, purtăm în inimă tricolorul, dar și cele 12 stele de pe steagul european. Suntem partidul cel mai pro-european, partidul care ține la relația transatlantică, un partid deschis care trebuie să aducă alături pe toți cei care vor binele României și al românilor”.

Sigur, scorul usturător cu care a pierdut Ecaterina Andronescu, huiduielile cu care a fost practic împiedicat să își țină discursul Marian Oprișan au fost semnale interesante în acest congres. Dar mai degrabă au fost rezultatul unor reglări personale în interiorul partidului.

Un final previzibil, un partid viu

Dincolo de toate acestea, actualul congres a fost mai degrabă un preludiu al următorului, cel din august, când va fi desemnat candidatul partidului la prezidențiale. O decizie extrem de delicată, în condițiile în care, cel mai probabil, candidatul va trebui să se declare mulțumit dacă ajunge în turul al doilea. Pe scena Sălii Palatului din București, care a văzut atâtea la atâtea congrese, au defilat ca la un concurs de frumusețe cei dornici să candideze. Eugen Teodorovici, Liviu Pleșoianu, Mihai Fifor și-au făcut intrarea în cursă, în calitate de prezidențiabili la fel de atipici precum președintele Viorica Dăncilă. Să ne gândim doar că ei participă la un soi de casting pentru o candidatură la care altădată Ion Iliescu, Adrian Năstase sau Mircea Geoană erau calificați de-a dreptul pe persoană fizică. Călin Popescu Tăriceanu a trecut și el pe acolo. Cine știe, poate când cei din interior se ceartă, el câștigă. Candidatura, firește.

Fiecare congres al PSD are, privit din perspectiva istoriei, ceva înduioșător, aproape: tabloul de final, al președintelui și, teoretic, al echipei sale. Azi, Viorica Dăncilă ni se înfățișează încrezătoare în unitatea partidului avându-i alături pe Eugen Teodorovici și pe Mihai Fifor. Cândva, Liviu Dragnea făcea o poză victorioasă după congres cu președintele executiv Valeriu Zgonea. Ca să nu mai vorbim de jurămintele de prietenie nezdruncinată între președintele PSD, Victor Ponta, și cel executiv, Liviu Dragnea. Dar, vorba social-democraților, PSD e un partid viu. În care speranța nu moare niciodată.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele