Consumul a stimulat importul de gaze

6 minute de lectură

Importurile de gaze ale României au crescut cu 55% în luna ianuarie 2019, față de aceeași lună a anului trecut, ajungând la 4,2 milioane MWh, potrivit datelor publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE). În aceeași perioadă, și prețul de import a fost mai mare cu 37%. Cauza importurilor mari ar fi, în opinia analistului Sorin Dinu, creșterea consumului, mai ales că ianuarie este lună de iarnă.


Potrivit reglementatorului în domeniul energiei, în ianuarie 2018, importurile curente au fost de 2,7 milioane MWh. Totodată preţul la care România a importat gaze a fost cu 37% mai mare, arată sursa citate. Astfel, dacă în ianuarie 2018 gazele de import costau 91,02 lei/ MWh, în prima lună a acestui an au ajuns la 124,61 lei pe MWh. „Niciun producător nu are impus prețul la care vinde și nici cei care importă nu sunt obligați să vândă la un anumit preț”, declară Sorin Dinu. Totodată, în prima lună a acestui an, importurile, inclusiv cele extrase din depozite, au însemnat 23% din totalul consumului naţional, iar în ianuarie 2018, gazele aduse din afara ţării au acoperit doar 18,6% din consum. Producţia internă curentă a fost de 9,7 milioane MWh, în creştere cu 2,3%, faţă de ianuarie 2018, în timp ce extracţia din depozite s-a situat la 5,6 milioane MWh, în creştere cu 7%. Consumul final de gaze al României a fost mai mare cu 12%, ajungând la 18,1 milioane MWh, iar din acest total, 6,3 milioane MWh au fost reprezentate de livrările către piaţa reglementată (+14,3%), şi 11,8 milioane MWh de gaze a reprezentat consumul industrial (+10,8%). Tendința s-a mentinut și în luna februarie 2019, când România a importat 275 de milioane de metri cubi de gaz, cu peste 21% mai mult decât în aceeași lună din 2018. Engie România a importat cea mai mare cantitate de gaze, 40,42%, fiind urmată de E.ON gaz Furnizare, cu 15,75% și Valahia Gaz, cu 12,30%, restul, până la 100%, fiind importat de ceilalți jucători din piață. Principalele surse de import sunt Federația Rusă și Uniunea Europeană. Astfel, 61% din cantitatea de gaze importate a provenit din Rusia, iar restul – din UE, însă e posibil să aibă ca sursă de plecare tot Rusia. Primii doi mari producători, Petrom și Romgaz, acoperă 96,34% din producția internă.

Prețul gazelor din România a fost mai mic decât jumătate din media UE, iar tarifele pentru electricitatea livrată populației sunt, de asemenea, mult sub media europeană.

Cel mai mic preț, în 2017

Potrivit datelor Eurostat, în 2017 România a înregistrat, în semestrul doi din 2017, cel mai mic preţ mediu (exprimat în euro) la gazele naturale destinate consumatorilor casnici (3,1 euro per 100 kWh), tariful fiind puţin sub jumătate din preţul mediu din Uniunea Europeană, de 6,3 euro per 100 kWh. Ajustat la puterea de cumpărare (PPS), cele mai mici preţuri la gazele naturale destinate consumatorilor casnici se înregistrau în Luxemburg (3,3 PPS per 100 kWh), Marea Britanie (4,5 PPS per 100 kWh) şi Belgia (5,1 PPS per 100 kWh), iar cele mai mari preţuri în Portugalia (10 PPS per 100 kWh), Spania (9,6 PPS per 100 kWh), Italia (8,9 PPS per 100 kWh), Suedia (8,8 PPS per 100 kWh) şi Cehia (8,3 PPS per 100 kWh).

Surprinzător, deși prețul este mic, presiunea fiscală este mare în România, unde taxele acopereau 43% din preț. Pe de altă parte, între semestrul doi din 2016 şi semestrul doi din 2017, impozitele şi taxele au avut o contribuţie importantă în preţul gazelor pentru consumatorii casnici în Danemarca (56% din preţ), Olanda (51%), Suedia (45%) şi România (43%). De cealaltă parte, cea mai redusă contribuţie în preţ a taxelor s-a înregistrat în Marea Britanie (9%), Luxemburg (10%), Bulgaria, Cehia şi Slovacia (toate cu 17%). La nivelul UE, impozitele și taxele au reprezentat peste un sfert (27%) din preţul gazelor pentru consumatorii casnici. Cele mai ridicate preţuri se înregistrează în Germania (30,5 euro pentru 100 de kWh), Danemarca (30,1 euro pentru 100 de kWh) şi Belgia (28,8 euro pentru 100 de kWh). Preţul mediu în UE era de 20,5 euro pentru 100 de kWh. În schimb, atunci când sunt ajustate la puterea de cumpărare, cele mai mici preţuri la energia electrică destinată populaţiei erau în Finlanda (13 PPS pentru 100 de kWh), Luxemburg (13,4 PPS per 100 kWh) şi Olanda (14 PPS pentru 100 de kWh), iar cele mai mari erau în Germania (28,8 PPS pentru 100 de kWh), Portugalia (28 PPS pentru 100 de kWh), Belgia (26,4 PPS pentru 100 de kWh), România (26 PPS pentru 100 de kWh) şi Polonia (25,4 PPS pentru 100 de kWh).

Preț plafonat pentru casnici, de la 1 mai

Din 2017 însă, prețurile au crescut aproape constant, fapt ce a determinat Guvernul ca, prin controversata Ordonanță de Urgență aprobată la finele anului 2018, să plafoneze prețurile pentru consumatorii casnici. În cursul lunii aprilie, ANRE a publicat o informare cu privire la modalitatea de stabilire, pentru perioada 1 mai 2019 – 28 februarie 2022, a cantităților de gaze naturale pe care producătorii au obligația să le vândă cu prioritate către furnizorii clienților casnici și ai producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinate consumului populației, din producția curentă și/sau din depozitele de înmagazinare. Astfel, pentru perioada 1 mai 2019 – 28 februarie 2022, producătorii, inclusiv filialele acestora și/sau afiliații aparținând aceluiași grup de interes economic care desfășoară atât activități de extracție, cât și activități de vânzare a gazelor naturale extrase de pe teritoriul României, au obligația să vândă cu prețul de 68 lei/MWh cantitățile de gaze naturale rezultate din activitatea de producție internă curentă către furnizorii clienților casnici și ai producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinată consumului populației. În această perioadă, producătorul are obligația să vândă,, în primul rând, către furnizori sau clienți, după caz, în condiții reglementate de ANRE, pentru asigurarea întregului necesar de consum al clienților casnici și al producătorilor de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinate consumului populației, din producția curentă și/sau din depozitele de înmagazinare.

Lidia Truică
Jurnalist cu 27 de ani de experiență, din care 23 în presa economică. A debutat în presă in 1993 ca jurnalist la cotidianul Evenimentul Zilei și a continuat să lucreze în mai multe instituții de presă abordând domenii precum agricultura, energie, sanatate.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele