Consumul rămâne principalul motor al creșterii economice

3 minute de lectură

Consumul privat rămâne principalul motor al creșterii economice, în urma majorării salariilor, dar o redresare a investițiilor este puțin probabilă; un alt motiv de îngrijorare este perspectiva deteriorării exportului, relevă minuta şedinţei de politică monetară a CA al BNR, publicată miercuri.

Ședința Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României a avut loc în 15 mai 2019, când rata dobânzii de politică monetară a fost menținută la nivelul de 2,50%, concomitent cu întărirea controlului asupra lichidității de pe piața monetară.

„Consumul privat își va consolida rolul de cvasi-unic determinant al expansiunii economice, sub impactul stimulativ al creșterii venitului disponibil real, pe seama majorării salariilor – posibil chiar peste așteptări, în contextul tensionat al pieței muncii -, dar și a măririi transferurilor sociale.

În schimb, în pofida recentei înviorări a construcțiilor și absorbției fondurilor europene, o redresare evidentă a investițiilor se apreciază a fi improbabilă, date fiind constrângerile venite din construcția programului bugetar, precum și din frecventele măsuri și modificări legislative implementate în ultimii ani, de natură să afecteze profiturile și încrederea companiilor, dar și dinamica investițiilor străine directe. Totodată, conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri rămâne marcată de mari incertitudini.

Îngrijorătoare a fost considerată perspectiva deteriorării în continuare a exportului net și, implicit, a contului curent, de natură să inducă riscuri la adresa inflației, pe calea cursului de schimb, dar și la adresa sustenabilității creșterii economice. Membrii Consiliului au reiterat că actualul dezechilibru extern – singular în regiune, ca dimensiune și tendință – rezultă din dinamica superioară a absorbției interne în raport cu cea a producției autohtone, precum și din probleme de competitivitate non-preț ale economiei românești, localizate în anumite sectoare de producție. Unii membri ai Consiliului au subliniat că o corecție controlată a acestui dezechilibru reclamă o ajustare bugetară, alături de reforme structurale, care reclamă însă timp”, arată documentul.

Perspectiva exportului net reflectă și o slăbire a cererii externe, în condițiile decelerării mai pronunțate a creșterii economice în zona euro/UE presupuse de actuala prognoză, fiind evocate și riscurile sporite induse de războiul comercial, dar și avansul peste așteptări consemnat în trimestrul I 2019 de economiile majore, inclusiv de cea a zonei euro. „S-au făcut, de asemenea, referiri la conduita probabilă a politicii monetare a BCE și a altor bănci centrale mari, precum și la atitudinea băncilor centrale din regiune, inclusiv în contextul discutării ipotezei privind atenuarea treptată a caracterului acomodativ al condițiilor monetare, înglobată în prognoza actualizată”. Unii membri ai Consiliului au notat că presiuni inflaționiste pronunțate există și în alte economii din regiune, pe fondul penuriei de forță de muncă, dar că în acele economii balanțele externe sunt mai favorabile decât la noi.

„Membrii Consiliului au subliniat necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie; un mix echilibrat de politici este necesar și pentru ajustarea controlată a deficitului de cont curent. În același timp, s-a apreciat că, date fiind condițiile macroeconomice și riscurile interne și externe, un control întărit asupra lichidității de pe piața monetară este esențial.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele