Coronavirusul: inventarul pagubelor europene

184
5 minute de lectură

Mai mulți piloni ai construcției europene au fost grav afectați de criza coronavirusului. Revenirea la situația de dinainte se anunță dificilă.

Piața unică. Luate pe nepregătite de extinderea pandemiei, statele membre au blocat exporturile de materiale sanitare și medicamente. Cu toate măsurile luate în comun și cu toată insistența Comisiei Europene, preferința națională în domeniu rămâne în picioare. Președinta Comisiei Europene a fost de acord că la începutul crizei sanitare „unele state membre nu s-au gândit decât la propriile lor probleme” și a deplâns în special închiderea frontierelor interne sau interdicțiile de export de materiale medicale. Dar am acționat mult pentru a schimba aceste mentalități”, a spus ea. „Astăzi, aceste probleme au dispărut și vedem multe semne de solidaritate”, a dat ea asigurări. Totuși, Bruxelles-ul va avea mult de luptat, în viitor, pentru a se asigura că măsurile excepționale nu vor fi prelungite în mod abuziv, din considerente de protecționism economic naționale.

Potrivit unei informații publicate de revista franceză L’Express, Franța ar fi „rechiziționat”, pe 5 martie, o livrare suedeză de patru milioane de măști, dintre care două milioane erau destinate Italiei și Spaniei. În temeiul „decretului de rechiziție” semnat cu două zile mai devreme, Franța a fi putut confisca toate stocurile de produse și echipamente aflate pe teritoriul său. La final, măștile destinate Italiei și Spaniei au ajuns la destinațiile lor inițiale, dar numai după negocieri dure. Un asemenea episod ar fi fost de neimaginat înainte de criză.

Libera circulație a mărfurilor. În strânsă legătură cu clătinarea pieței unice, principiul liberei circulații a mărfurilor a fost grav avariat în momentul în care unele state au închis frontierele interne. Mii și mii de transporturi de marfă au rămas blocate la frontiere. O imagine cât se poate de elocventă pentru ce ar însemna o revenire la Europa frontierelor, idee susținută puternic de formațiuni populiste și de extremă dreapta.

Ca răspuns, miniștrii transporturilor din UE au convenit să creeze „benzi verzi de circulație” pentru a asigura fluxul de mărfuri, în măsura posibilităților.

Comisia Europeană a cerut ca verificările la frontieră să dureze maximum 15 minute, însă acest obiectiv este departe de a fi atins.

„Există unele probleme, care vor fi rezolvate pentru că avem o rețea de puncte de contact la nivel european. Deci, dacă apare o situație într-un loc sau altul, ne deplasăm în ambele locuri pentru a încerca să înțelegem ce se întâmplă și s-o rezolvăm la fața locului”, a declarat Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi.

Libera circulație a forței de muncă. Nu doar fluxurile de mărfuri au fost blocate de măsurile luate împotriva pandemiei, ci și cele ale lucrătorilor. Piața unică este și una a muncitorilor transfrontalieri, mai ales în cazul slujbelor sezoniere. Franța, Germania, Italia, dar şi alte state membre resimt o penurie a mâinii de lucru, mai ales în agricultură. Culturile de sparanghel din Germania sau de roșii din Italia au mare nevoie de lucrători sezonieri, mare parte dintre ei români sau polonezi. Călătoriile rămân blocate, dar asociațiile agricole cer statelor zboruri speciale pentru aducerea angajaților.

Pe de o parte, este încă un argument pentru interdependența economiilor și societăților din cadrul Uniunii Europene. Cum să mai pui granițe, cum să mai blochezi fluxuri economice și umane fără a înregistra pierderi însemnate? E o nebunie.

Dar apare o problemă. Actualul flux de lucrători dintre Est și Vest este din nou unul controlat, cu cote, la cererea expresă a unor sectoare economice. Așa cum se întâmpla înainte ca România sau Polonia, principalele furnizoare de mână de lucru sezonieră, să adere la Uniunea Europeană și să se bucure de sfârșitul perioadei de tranziție pentru accesul total pe piața muncii.

În 2014, la scurt timp după terminarea acestei perioade de tranziție de șapte ani pentru România și Bulgaria, mai multe municipalități germane cereau guvernului central măsuri pentru a limita accesul românilor, temându-se că nu vor putea gestiona situația. Aceasta venea după o întreagă campanie, extrem de dură, a tabloidelor britanice, care avertizau că liberalizarea dreptului la muncă va aduce „hoarde” de milioane de români și bulgari pe Insulă. Această campanie a contribuit serios la crearea atmosferei propice Brexit-ului.

Ne putem aștepta ca revenirea la situația de dinainte de pandemie să nu fie chiar simplă și multe state membre să caute să-și apere piața muncii prin abaterea de la tratatele europene. Mai ales că este de așteptat o creștere a șomajului.

Spațiul Schengen. Spațiul comun fără frontiere fusese oricum grav avariat de criza refugiaților, dar și de atentatele teroriste care au lovit Franța în 2015 și în 2016. Acum, cu granițe controlate strict de fiecare stat membru și doar cu unele culoare transfrontaliere de urgență, Spațiul Schengen este pus cu totul între paranteze. Închiderea granițelor externe ale Uniunii Europene a dat o oarecare senzație de siguranță, dar nimeni nu știe când și cum se va reveni la Spațiul Schengen.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele