Ce se întâmplă cu bolnavii care trebuie operați, dar nu sunt considerați urgențe?

362
9 minute de lectură

Termenul până la care erau suspendate operațiile și analizele considerate a nu fi urgențe a expirat în data de 6 aprilie și doctorii nu știu dacă pot sau nu să opereze.

Dr. Bogdan Tănase este medic primar chirurg la Institutul Oncologic Fundeni și președintele Alianței Medicilor. Operează bolnavi de cancer, dar acum nu știe ce să facă cu ei pentru că din data de 6 martie ordinul semnat de ministrul de interne, Marcel Vela, prin care, începând cu data de 24 martie, pentru o perioadă de 14 zile, s-au suspendat internările și operațiile care nu reprezintă urgențe, a expirat. „Oficial, nu știm nimic. Nu știm dacă acest ordin va fi sau nu prelungit. Neoficial, am aflat că este posibil să se prelungească, dar nu știm până când”, a declarat pentru Reporter Global dr. Bogdan Tănase.

Acum, chirurgul are pacienți pe care nu știe dacă să-i externeze sau nu. Are de făcut analize în urma cărora unii oameni pot afla dacă au sau nu o boală gravă. „Începând de mâine, 24 martie, pentru o perioadă de 14 zile, se suspendă internările pentru intervențiile chirurgicale și alte tratamente și investigații medicale spitalicești care nu reprezintă urgență și care pot fi reprogramate. De asemenea, se suspendă consultațiile programate și programabile, în structurile ambulatorii ale spitalelor publice și private. În termen de 48 de ore de la intrarea în vigoare a ordinului, se externează toți pacienții care nu reprezintă urgențe și care nu necesită obligatoriu acordarea îngrijirilor medicale în spital”, anunța, în urmă cu două săptămâni, Grupul de Comunicare Strategică. Acest termen a expirat și încă nu se știe care va fi soarta acestor bolnavi. Dr. Bogdan Tănase a tras public un semnal de alarmă pentru a se clarifica această situație. „Mă întreb și eu, ca medic care tratează pacienți oncologici, decidenții înțeleg oare că trebuie găsită o soluție pentru acești bolnavi? Sunt pacienți cronici, nu sunt urgențe, dar multe din intervențiile chirurgicale oncologice au un timing precis în raport cu restul tratamentelor. Ce se întâmplă cu acești pacienți? Când și cum îi putem opera în siguranță? Avem o Comisie de chirurgie oncologică la Ministerul Sănătății, oare această comisie nu ne poate îndruma în vreun fel? Fiindcă suntem noi, ca medici, din punct de vedere medico-legal și moral mai ales, suntem între ciocan și nicovală. Și aceste întrebări evident sunt valabile și pentru toți pacienții aflați în tratament cronic: dializă, diabet, boli rare. Deci? Aude și ajută cineva?”, se întreabă dr. Bogdan Tănase. În urma acestei postări de pe o rețea de socializare, a fost contactat de către un secretar de stat din Ministerul Sănătății și i s-a cerut să formuleze propuneri pentru rezolvarea situației. „Am înaintat ministerului un set de protocoale inspirate din cele din SUA, dar nu s-a întâmplat nimic. Între timp, am aflat, neoficial, că suspendarea  operațiilor și a altor tratamente considerate ca nefiind urgențe se va prelungi. Institutul Oncologic Fundeni are patru secții de chirurgie oncologică și în fiecare dintre acestea sunt operați anual aproximativ 1.500 de pacienți oncologici. În total, în jur de 6.000 pe an. Până când îi amânăm pe acești pacienți? Din câte se vede, spitalele nu au secțiile de ATI suprasolicitate de pacienți infectați cu Covid-19. Ori se știe ceva ce noi nu știm, ori nu sunt luate măsurile corespunzătoare”, declară Bogdan Tănase.

Cerem echipamente de protecție, nu bani

El atrage atenția că este nevoie de echipamente de protecție, de circuite corecte și de camere de decontaminare la ieșirea din zona roșie. „Mai ales, avem dreptul să ne știm copiii la adăpost, în caz de îmbolnăvire. Echipament corespunzător de protecție înseamnă, pentru ATI și specialități chirurgicale, mască ffp2/ffp3, viziere, bonetă, PPE, cizme de cauciuc, două perechi de mănuși chirurgicale. Pentru restul personalului din specialitățile medicale, măști ffp2/ ffp3, vizieră, bonetă, halat chirurgical impermeabil, două perechi de mănuși și botoși lungi. Subliniem că toți cei care lucrăm în spitale, de la portar, brancardier și până la medicii cei mai expuși – ATI-iști, ORL-iști, infecționiști, chirurgi – ne dorim să muncim în condiții de deplină siguranță pentru că, odată infectați, reprezentăm un pericol pentru pacienții noștri, colegi și pentru toți cei cu care venim în contact. Pericolul de a ne transforma în vectori este mare și un singur infectat în spital ne poate infecta pe toți, iar cei infectați nu pot folosi nimănui, nici măcar celor pe care ar trebui să îi trateze. Consider că testarea ar trebui să fie stabilită de medici, nu de Direcțiile de Sănătate Publică (DSP)”, subliniază chirurgul. În urmă cu o săptămână, președintele Klaus Iohannis declara că personalul medical care lucrează cu pacienți infectați cu noul coronavirus ar putea primi un bonus lunar de 500 de euro, iar ministrul sănătății, Nelu Tătaru, a declarat că bonusul de 500 de euro este un spor de periculozitate de care va beneficia tot personalul medical implicat în lupta împotriva coronavirusului, pe toată perioada pandemiei. Rezolvă acești bani problemele din Sănătate? „Evident, nu. Ei se adresează unei presupuse nevoi financiare care nu există. Toți am cerut echipamente de protecție, teste, circuite, protocoale și nu am primit decât foarte puțin. Și le cerem nu pentru că ne e teamă pentru noi, ci pentru că odată infectați suntem un pericol, o bombă cu ceas pentru pacienți, pentru colegi și, nu în ultimul rând, pentru familiile noastre. Asta vrem: siguranță pentru toată lumea! Nu este admisibil să avem protocoale pentru cei decedați și nici o asigurare pentru urmașii personalului din Sănătate ce poate fi afectat de pandemie. Nu suntem datori numai față de pacienți, ci și față de urmașii noștri. Găsiți soluții viabile pentru ca toți cei ce lucrăm în domeniul sanitar să o putem face protejați, în condiții de siguranță și, dacă se poate, susțineți-ne cu tot ce puteți ca să ne putem trata pacienții și să fim sănătoși! În cazul în care se va ajunge la primirea celor 500 de euro, fără posibilitate de refuz, donarea lor către o cauză pe care o susținem este de dorit, în contextul în care nu acesta este sprijinul pe care îl solicităm!”, conchide dr. Bogdan Tănase.

Peste 700 de salariați din Sănătate, infectați

Potrivit datelor furnizate de Federația „Solidaritatea Sanitară”, în data de 5 aprilie 2020 erau confirmați pozitiv SARS-CoV-2 un număr de 734desalariați din Sănătate. 19% din totalul celor infectați sunt salariați din Sănătate. Ritmul în care a crescut zilnic, în medie, numărul salariaților din Sănătate infectați SARS-CoV-2 în ultima săptămână a fost de 22,7% (22,7% în plus față de ziua anterioară/zi; în data de 30 martie erau 215 salariați infectați). Potrivit organizației, dacă se va menține acest ritm, în 30 de zile vor fi infectați toți salariații din Sănătate.Procentul salariaților din Sănătate infectați (din total salariați) este cu 90% mai maredecât cel al populației generale (0,193%). „Având în vedere utilizarea inadecvată a testării, respectiv absența testării tuturor salariaților, estimăm că numărul real al salariaților infectați ar putea fi cu un ordin de mărime mai mare. Datele actuale confirmă ceea ce afirmam în urmă cu aproape două săptămâni: resursele umane din Sănătate nu au caracter liniar, ci sunt dispuse într-o curbă continuu descrescătoare. Deoarece guvernul nu a luat nici una dintre măsurile pe care le-am solicitat, scăderea resurselor este mai mare decât cea estimată de noi”, susține federația. „Solidaritatea Sanitară” solicită un set de măsuri urgente, ce pot contribui la diminuarea efectelor unei politici de protecție a salariaților ce se dovedește dezastruoasă. Printre acestea, asigurarea echipamentelor individuale de protecție pentru toți salariații, conform normativelor, instituirea ca măsură minimă de protecție a salariaților din Sănătate (fiecare salariat trebuie să poarte cel puțin mască (minimum chirurgicală) și mănuși. De asemenea, toți salariații din Sănătate ar trebui testați ori de câte ori este nevoie, în următoarea ordine: contacții (fără echipamentul complet de protecție) pacienților Covid-19, simptomatici și asimptomatici; salariații care lucrează în mod constant cu pacienți Covid-19 (testare regulată); restul salariaților din Sănătate.


[adrotate group="1"]

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele