Drepturile omului după 9/11 și pandemia Covid-19

507
5 minute de lectură

După atacurile de la 11 septembrie 2001, americanii au acceptat fără probleme să renunțe la o parte din drepturile lor fundamentale în schimbul promisiunii de consolidare a securității Statelor Unite. Criza provocată de pandemia noului coronavirus este una de proporții atât pentru Statele Unite, cât și pentru Europa. Este chiar cea mai gravă criză din istoria Uniunii Europene. Iar o asemenea criză trebuie combătută uneori cu metode neortodoxe, metode ce pot încălca drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.

Sursa foto: Twitter

Problema este că, odată ce drepturile și libertățile nu mai sunt respectate, fie și temporar, ele sunt uneori dificil de recâștigat. Este suficient să ne uităm la Articolul 215 din Patriot Act, care permite supravegheri fără mandat. Numeroase organizații care militează pentru drepturile omului au cerut în repetate rânduri eliminarea acestuia. De altfel, termenul de expirare a articolului cu pricina era 15 martie. Însă, sub pretextul pandemiei de coronavirus, Congresul american a acceptat să extindă cu câteva luni acest termen, în timp ce Senatul lucrează la proaspăt-intitulatul USA Freedom Reauthorization Act din 2020, care va permite continuarea supravegherilor fără mandat și a colectării datelor cu caracter personal, prezentate inițial de Congres drept măsură de urgență ca urmare a atacurilor de la 11 septembrie 2001. Deci iată cum libertățile și drepturile civile nu se recâștigă întotdeauna imediat după depășirea unei crize.

Dacă pentru Statele Unite actuala criză este un nou test, pentru Uniunea Europeană este o noutate absolută. Comisia Europeană a anunțat recent urmărirea tuturor telefoanelor din cadrul Uniunii pentru a înregistra modul cum se deplasează cetățenii, însă fără o înregistrare a datelor personale.

Viktor Orbán și moartea democrației

În pofida măsurilor de urgență adoptate de statele din întreaga lume, nicăieri nu pare democrația mai în pericol decât în Ungaria. Decizia Parlamentului de la Budapesta de a-i acorda premierului Viktor Orbán puteri depline, fără a se specifica un termen-limită, a fost întâmpinată imediat cu criticile cele mai dure din partea Uniunii Europene, dar și a Statelor Unite.

„Viktor Orbán și-a finalizat proiectul de ucidere a democrației și a statului de drept în Ungaria. În mod evident, acțiunile guvernului ungar sunt incompatibile cu apartenența la UE“, avertizează olandeza Sophie in’t Veld, europarlamentar liberal, citată de The Guardian.

Liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, a spus: „Este trist că se ajunge la un asemenea abuz al crizei provocate de coronavirus“.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat publicității, marți, un comunicat în care a cerut ca măsurile de urgență să fie „limitate la ce este absolut necesar și proporționale“ cu situația existentă, fără a fi în vigoare pe termen nelimitat. „Este esențial ca măsurile adoptate să nu încalce principiile și valorile fundamentale specificate în tratate“, avertizează ea.

Mesajul Washingtonului este și mai direct. Președintele Comitetului pentru Afaceri Externe din cadrul Camerei Reprezentanților din Statele Unite, Eliot L Engel, consideră că Viktor Orban „înhață toată puterea, pe fondul celei mai grave crize de sănătate din istoria recentă“. „Această legislație marginalizează parlamentul ungar și-i permite premierului Orbán să conducă prin decret precum un dictator“, explică el.

„O asemenea palmă dată democrației este revoltătoare oriunde, cu atât mai mult când vorbim despre un aliat în cadrul NATO și stat membru UE“, avertizează Engel.

Datoria de a ne cere drepturile

Problema este că, la finalul oricărei crize, suntem datori să ne cerem drepturile înapoi. Cu toate acestea însă, autoritățile sunt deseori reticente în a declara o urgență încheiată, de teamă că s-ar putea întâmpla ceva a doua zi. Covid-19 este o problemă acută, însă amenințarea unei pandemii este etern prezentă, așa cum ne avertizează de ani de zile specialiștii.

Întotdeauna va exista temerea unei boli sau a alteia. Astfel, când se va considera că se pot aduna cetățenii din nou în grupuri mari, pentru a protesta față de un guvern, de pildă? Pentru că orice iubitor de libertate nu-și va dori să trăiască într-o lume în care și-a pierdut dreptul de a protesta.

„Această criză nu ar trebui exploatată pentru a fi distrusă fundația pe care a fost construită Europa noastră, exact acum 70 de ani: Declarația Schumann și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. O Europă a cooperării, a democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale. Europa a mai trecut prin vremuri foarte grele și cu alte ocazii. Însă noi ieșim întotdeauna dintr-o criză mai puternici decât înaintea ei. Dacă ne protejăm societatea și modul de viață cu fermitate, solidaritate și unitate“, se arată într-un articol semnat de 13 europarlamentari ai grupului Renew Europe și publicat de euobserver.com.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele