Costurile pestei: pierderi de 4 miliarde de euro, dependență de import și scumpirea cărnii

Autoritățile române au scăpat de sub control pesta porcină africană (PPA), care se răspândește fulgerător de la o zi la alta.

120
18 minute de lectură

Autoritățile române au scăpat de sub control pesta porcină africană (PPA), care se răspândește fulgerător de la o zi la alta. Intervenția tardivă și ineficientă pentru a stopa răspândirea bolii cauzează pierderi greu de estimat, iar o revenire a industriei va fi foarte dificilă și va dura mulți ani.

În anii trecuți, România s-a luptat cu pesta porcina clasică, o maladie care nu este la fel de periculoasă și pentru care există vaccin. A fost nevoie de nouă ani ca boala să fie eradicată și să fie ridicată interdicția de export. Abia anul trecut, România a primit liber la exportul de carne de porc, iar acum riscă din nou să intre sub această restricție.

Peste porcină africană, scăpată de sub control de autorități

Vicepreședintele Colegiului Medicilor Veterinari, Adrian Oros, a declarat pentru Reporter Global că pierderile provocate de pesta porcină africană s-ar putea ridica la cel puțin 3-4 miliarde de euro. Unul dintre marii fermieri, Dimitrie Muscă, a declarat pentru Reporter Global că dacă se va acționa ca până acum, vom ajunge să importăm 100% carne de porc, iar în următoarele luni prețul cărnii de porc se va dubla, concomitent cu scăderea efectivelor de animale.

Nu există incineratoare pentru cadavre

Cum arată situația în România la câteva săptămâni de când PPA se răspândește cu o repeziciune și care este eficiența măsurilor luate în diferite comisii și comitete? Cadavrele de porci din focarele din Satu Mare nu au mai fost ridicate de Protan, singura societate autorizată în acest scop, din data de 17 iulie. Aceeași situație începe să se contureze și în județul Bihor, potrivit informațiilor oferite pentru Reporter Global de directorul executiv al Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Stanca Tudor.

În lipsa incineratoarelor care ar fi trebuit achiziționate încă de la aprobarea Planului de combatere a PPA prin HG, în 2016, singura soluție este îngroparea animalelor ucise și a mistreților găsiți morți din cauza bolii. Aici apare însă altă problemă: birocrația. E nevoie de nenumărate avize și măsurători astfel încât aceștia să fie îngropați având siguranța că virusul nu va fi răspândit prin pânza freatică. „Vă imaginați cum ar fi ca virusul să pătrundă în pânza freatică sau când plouă abundent și sunt inundații virusul să se răspândească la scară largă? Pentru că virusul este distrus doar prin expunere la temperaturi de peste 65-70 de grade timp de 60 de minute. La temperaturi scăzute, rezistă foarte bine”, a explicat Adrian Oros. Însă cumpărarea de incineratoare acum e tardivă, deoarece autorizarea unuia durează cel puțin șase luni, ne-a declarat Stanca Tudor.

Mistreții umblă liberi prin culturi

Problema mistreților este departe de a fi rezolvată. Aceștia umblă liberi prin lanurile de porumb, ceea ce crește riscul răspândirii virusului, iar în gospodării nu se poate spune că până acum s-a reușit impunerea regulilor, întrucât fie proprietarii de porci își sacrifică animalele înainte de a ajunge echipele de intervenție în focare, fie scot porcii și îi duc în alte localități la rude, fie se fac intervenții la autoritățile locale pentru salvarea porcilor. Pentru a nu mai recurge la aceste subterfugii, APCPR a propus ca țăranii ai căror porci sunt sacrificați să primească tichete valorice, ca să fie siguri că primesc despăgubiri, compensațiile bănești fiind acordate până acum destul de greu. Chiar din datele furnizate de ANSVSA rezultă că au fost plătite despăgubiri în doar 53 de dosare, fiind în așteptare alte 428 de dosare în sumă totală de 2.065.162 de lei. „Ce am propus noi până acum nu înseamnă că s-a și aprobat”, ne-a declarat Stanca Tudor. Președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoș Frumosu, este de părere că proprietarii de porci nu ar trebui să primească bani, ci porci.

Fermierii iau măsuri suplimentare

Fermierul Dimitrie Muscă are în județul Arad o afacere agricolă integrată, de la ferme de creștere a vacilor și a porcilor până la procesare și lanț de magazine. De asemenea, exploatează una dintre cele mai mari suprafețe agricole, circa 8.000 ha. Pentru că are și 36.000 de porci a luat măsuri speciale în fermă: să nu intre nicio persoană străină, muncitorii mănâncă doar mâncare oferită de societate, nu au voie să introducă produse alimentare, nu au voie să intre cu hainele de stradă în unitate, obligativitatea dușurilor etc.
„Este de așteptat o răspândire agresivă a bolii în perioada următoare. Nu se va reuși rezolvarea problemei mistreților. În prezent, în România sunt peste 130.000 de mistreți, mult peste ce ar fi normal. Proprietarii de fonduri de vânătoare nu sunt interesați să se implice, pentru că nu vor să rămână fără veniturile din vânătoare. În plus, între 5% și 20% dintre mistreți capătă rezistență la virus și nu mai mor. Trăiesc și sunt purtători. Când va veni perioada împerecherii și vor mai rămâne și fără hrană, la iarnă, vor ieși și se vor apropia tot mai mult de gospodării. Până când nu sunt extrași toți mistreții, situația nu va fi rezolvată. În Germania au fost împușcați 600.000 de mistreți. Este foarte important ca oamenii să nu își mai lase porcii liberi”, declară fermierul arădean.

”Nu poți să faci biosecuritate în 600.000 de gospodării”

Adrian Oros consideră că s-a ajuns în această situație, când lucrurile nu mai pot fi controlate, din cauza faptului că măsurile sunt luate târziu. „De doi ani, de când a fost aprobat Planul de acțiune de către Guvern, toată lumea știa ce are de făcut și nu s-a făcut nimic. Nu au fost luate măsuri de restricționare a circulației. Baza de date este blocată încă din anul 2015. Dacă funcționa, am fi știut fiecare porc când și unde s-a născut, unde este în fiecare moment. Examenele clinice obligatorii a fi făcute de două ori pe an, așa cum se fac în toată UE, nu s-au făcut. Atunci când sunt impuse restricții de export, pot fi făcute exporturi din zone unde sunt respectate anumite condiții, printre care, să se fi făcut cele două examene clinice pe an, ceea ce la noi nu s-a întâmplat. Am informații de la colegii mei veterinari și de la proprietari de magazine că oamenii deja ocolesc carnea de porc românească. Situația este dramatică și lucrurile se vor agrava, pentru că nu poți să faci biosecuritate în 600.000 de gospodării. În aceste 600.000 de gospodării există circa 1,5 milioane de porci. O altă greșeală este aceea că medicii veterinari concesionari, care cunosc fiecare porc din fiecare gospodărie, nu sunt implicați în această acțiune de prevenire și combatere a pestei porcine africane”, afirmă vicepreședintele Colegiului Medicilor Veterinari.

În această perioadă, riscul de răspândire a virusului este crescut, deoarece oamenii sunt în concediu și circulă mai mult. Delta Dunării, unde sunt și cele mai multe focare, este unul dintre obiectivele turistice importante. Un alt vector pentru transmiterea bolii sunt păsările care se așază pe cadavrele de porci mistreți și apoi ajung în gospodării, potrivit vicepreședintelui Colegiului Medicilor Veterinari. Prin intermediul țânțarilor nu se transmite virusul.

Se cere demiterea șefului ANSVSA

Pasivitatea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), cea care este principala responsabilă cu gestionarea situației, uluiește producătorii și chiar organizațiile profesionale ale medicilor veterinari. Toți cer demiterea șefului ANSVSA, Geronimo Brănescu, pe care îl acuză de dezinteres și chiar de rea-credință. „Domnul Geronimo Brănescu are o altă agendă. A fost numit pe această funcție ca să rezolve punctual niște probleme, care nu au nicio legătură cu asigurarea siguranței alimentare a cetățenilor și cu atât mai puțin cu ținerea sub control a pestei porcine africane. Cerem ferm să fie schimbat din această funcție cât mai repede. A compromis și profesia de medic veterinar”, a declarat pentru Reporter Global vicepreședintele Colegiului Medicilor Veterinari. Medicii veterinari nu sunt însă singurii care îl vor plecat pe șeful ANSVSA. Federația Sindicatelor din Industria Alimentară, prin președintele său Dragoș Frumosu, a declarat pentru Reporter Global că schimbarea din funcție a lui Geronimo Brănescu este imperios necesară, ca și trecerea ANSVSA în subordinea Ministerului Agriculturii, aceasta fiind acum în subordinea directă a premierului. „Se știa de trei ani că cel mai mare risc de apariție a pestei porcine africane este în Deltă. Cu toate acestea, în Deltă există un singur medic veterinar. Nu s-a făcut nimic pentru a preveni apariția acestei boli în România, iar măsurile de combatere sunt total ineficiente”, afirmă Frumosu. Și unul dintre marii fermieri, Dimitrie Muscă, consider o necesitate înlăturarea lui Geronimo Brănescu de la conducerea ANSVSA.

În urmă cu trei ani au apărut focare de pestă porcină în mai multe țări. Pentru a preveni apariția și în România și pentru a exista un plan de acțiune, deși la acea dată în România nu erau cazuri de PPA, în noiembrie 2016 a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr. 830 pentru aprobarea Programului național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane, precum și pentru completarea unor acte normative, care a intrat în vigoare la 10 zile de la aprobare. Doar că de la aprobarea acestei HG nu s-a întreprins nimic. Abia din luna iunie a acestui an, când evoluția bolii a devenit agresivă, autoritățile au început să pară preocupate de problemă, dar cu o ineficiență mai mult decât evidentă.

574 de focare în 98 de localități

ANSVSA a anunțat, până la închiderea ediției, un nou bilanț al epidemiei de pestă porcină africană. Astfel erau confirmate 547 de focare în 98 de localități, în creștere față de ultimul bilanț prezentat la mijlocul săptămânii trecute. În timp ce în zona de nord-vest a României evoluția este lentă, „chiar staționară”, în sud-estul țării „evoluția bolii este agresivă”. „Se constată că în zona de N-V a României boala evoluează lent, chiar staționar, confirmându-se în 14 localități din județele Satu Mare, Sălaj și Bihor. Au fost afectați 13 porci mistreți și au fost uciși 175 de porci domestici”, a anunțat ANSVSA.

În schimb, în zona de S-E a României, „evoluția bolii este agresivă”. „Boala a fost confirmată în 84 de localități din județele Tulcea, Constanța, Brăila, Ialomița și Galați. Au fost uciși 11.772 de porci domestici din gospodăriile populației, iar în 3 ferme comerciale, până în data de 02.08.2018, au fost uciși 49.647 de porci. Acțiunea de ucidere în două ferme comerciale a fost finalizată și s-a efectuat prima dezinfecție, iar în cea de-a treia s-a început uciderea porcilor. Au fost afectați 20 de porci mistreți”, informa ANSVSA.

Se împușcă mistreții

În data de 3 august, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a emis un Ordin prin care culturile agricole în care există posibilitatea să fi pătruns virusul pestei porcine africane vor fi neutralizate. Daea a precizat că neutralizarea plantelor înseamnă că acestea sunt stropite cu soluții dezinfectante, nu se va recurge la arderea lor. Potrivit ordinului, „toate suprafețele agricole din zonele cu pesta porcină africană în focarele care au fost declarate ca urmare a depistării pestei la mistreți vor fi verificate înainte de recoltare, iar zonele afectate de mistreți vor fi izolate prin benzi arate și se va realiza neutralizarea plantelor de către proprietarul / utilizatorul terenului agricol”, se arată în Ordin.

De asemenea, potrivit Planului suplimentar de combatere a pestei porcine africane din data de 1 august 2018 aprobat de Guvern, vor fi împușcați toți mistreții și toate animalele prădătoare din Delta Dunării și regiunea Tulcea, Constanța, Insula Mare a Brăilei și Balta Ialomiței.

Totodată, porcii mistreți și prădătorii specifici din zonele de frontieră cu Ungaria, Ucraina și Republica Moldova vor fi uciși de către vânători autorizați și personalul silvic cu sprijinul Ministerului de Interne. Plantele și culturile afectate de aceste animale vor fi neutralizate la fața locului. În plus, timp de 90 de zile de la emiterea prezentului ordin se suplimentează și cota de vânătoare permisă pentru reducerea efectivului de mistreți la nivel național.

Persoanele care dețin fonduri cinegetice vor începe la rândul lor vânătoarea și vor prevala probe biologice de la mistreți. Dacă se confirmă existența pestei porcine africane, aceștia au obligația să ardă animalele în gropi special amenajate. În termen de 30 de zile de la confirmarea virusului, se vor vâna integral prădătorii de pe o arie de 200 de kilometri pătrați în jurul locului în care a fost descoperit virusul. „Menționăm că în categoria animalelor prădătoare sunt incluse și lupul, ursul, șacalul și chiar vulturul codalb, care este și monument al naturii”, se arată în Planul aprobat de Guvern.

Dacian Cioloș: „Consecințele sunt extreme de grave pentru România”

Fostul premier Dacian Cioloș, al cărui Guvern a adoptat, în 2016, o Hotărâre de Guvern ce includea un plan de acțiune pentru combaterea pestei porcine africane, consideră că autoritățile au scăpat de sub control situația. „Din păcate, Guvernul a scăpat complet de sub control – pentru că epidemiile nu răspund la controlul politic – răspândirea pestei porcine africane. Consecințele sunt extrem de grave pentru România, pentru fermierii români, pentru industria zootehnică și cea alimentară locale. Așa se întâmplă când lași gestionarea unei crize pe mâna unor politruci cocoțați în funcții pe cu totul alte criterii decât cele profesionale. Un întreg sector zootehnic și alimentar în care s-au investit sume importante atât din bugetul național, cât și din cel european pentru a deveni competitiv poate fi compromis pe termen lung din incompetență”, susține Dacian Cioloș.
În opinia lui, dacă profesioniștii din minister și agenții nu sunt lăsați să-și facă treaba măcar acum, când deja este târziu, consumatorii și instituțiile de pe piața europeană își pot pierde încrederea în produsele agroalimentare românești pentru că va exista suspiciunea că nu suntem în stare să gestionăm crizele și am putea pune în pericol consumatorii europeni.

Fostul premier, care a deținut și funcția de comisar european pe probleme de agricultură, susține că răspândirea epidemiei la scara actuală era evitabilă, dacă se luau câteva măsuri rapide și eficiente printre care aceea ca prim-ministrul Viorica Dăncilă să înființeze o celulă de criză atunci când a apărut prima suspiciune de pestă porcină în Delta Dunării. „De ce premierul Dăncilă? Pentru că are în coordonare directă ANSVSA (instituția nu se află în coordonarea Ministerului Agriculturii pentru că așa crede PSD că o poate controla politic mai eficient) și celelalte instituții care ar fi trebuit implicate de la început în gestionarea crizei”, precizează Dacian Cioloș.

O altă măsură necesară ar fi fost punerea în aplicare, de îndată, de către cei responsabili a măsurilor preventive prevăzute în HG 830/2016, unde sunt precizate toate procedurile de izolare a focarelor, de comunicare cu populația și fermierii etc.

„Ar fi trebuit de asemenea ca cineva să fi luat bunele practici din experiența ANSVSA în 2016 și să le adapteze la situația de față. Atunci, Moldova a cerut sprijinul României care a trimis specialiști din ANSVSA peste graniță și au ajutat la izolarea focarelor de acolo pentru că altfel era și România în pericol. Am acționat preventiv în iulie 2016, am luat măsuri de urgență ca să preîntâmpinăm pătrunderea bolii pe teritoriul României mai ales din Ucraina și Republica Moldova. ANSVSA a informat oficial despre pericol și procedurile de urmat inclusiv Comisia de Agricultură din Parlament din care făcea parte și domnul Petre Daea, actualul ministru al Agriculturii”, afirmă Dacian Cioloș.

De la nepăsare, la acțiuni pompieristice

Fostul premier consideră inoportună vizita în China a președintelui ANSVSA, chiar în momentul apariției bolii în Deltă. Acesta ar fi trebuit să fie în țară și să coordoneze eficient activitatea echipelor în teren.

O măsură extrem de importantă, în opinia fostului comisar european, ar fi fost ca Guvernul României să solicitate la timp DG Agri și DG Sante din cadrul Comisiei Europene sumele necesare pentru măsurile de prevenție și eradicare a bolii, precum și sumele pentru despăgubirea fermierilor. „Comportamentul fermierilor cărora li se solicită să declare și să sacrifice animale bolnave este direct influențat de informația că există finanțare pentru despăgubirea animalelor sacrificate”, declară Cioloș.

Nu în ultimul rând, Guvernul României ar fi trebuit să solicite sprijin pentru stocarea cărnii de porc provenită din fermele neafectate din zonele declarate focar, unde se fac sacrificări preventive și unde carnea poate fi consumată dacă i se asigură trasabilitatea, mecanism financiar introdus în perioada în care am fost comisar european.

„Acum, după ce Guvernul a realizat că numărul focarelor crește, iar răspândirea virusului pare a fi scăpată de sub control, responsabilii politici au trecut la măsuri extreme care vor afecta economic și fermele care puteau fi salvate. De la nepăsare au trecut la modul precipitat și pompieristic pentru a salva aparențele că „se luptă” cu epidemia. În al 12-lea ceas, conducerea politică a guvernului ar trebui să lase oamenii competenți din domeniu să se exprime, să-i asculte și să-i dea la o parte pe cei care prin incompetență și superficialitate au adus lucrurile în situația de față”, conchide Dacian Cioloș.

Cât rezistă virusul PPA

  • 6-10 zile în fecalele de porc;
  • 10 săptămâni în cadavre;
  • 3-6 luni în carnea sărată și afumată;
  • 6-12 luni în corpul căpușelor din genul Ornithodoros;
  • 18 luni în sânge la temperatura de 4 ˚C;
  • 6 ani în sângele congelat;
  • Peste 2 ani în carnea congelată.

Sursa: MADR

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele