Șefii firmelor ar trebui să fie conștienți de potențialele oportunități
ÎN FEBRUARIE 2014, o grevă a metroului londonez a oferit teoreticienilor de management o lecție în reziliență și adaptare. Pentru că greva a închis doar unele din liniile de metrou, londonezii frustrați au fost forțați să își regândească naveta lor la și de la serviciu. Cercetătorii de la universitățile Oxford și Cambridge au găsit apoi că în jur de 5% din pasageri și-au păstrat noile itinerarii chiar și după ce metroul a revenit la normal. Câștigurile pe termen lung, rezultând din adoptarea de către 1 din 20 de călători a unui fel nou și îmbunătățit de a ajunge la serviciu, s-au dovedit mai mari decât costurile pe termen scurt ale grevei.
Epidemia globală de Covid-19 prezintă o provocare mult mai mare pentru lumea corporatistă decât niște muncitori care fac grevă. Avertizările privind profitul se răspândesc aproape la fel de rapid precum boala. Analiștii de la Goldman Sachs, o bancă, estimează că creșterea câștigurilor pentru firmele din indicele S&P 500 ar putea să se oprească. Indicatorii de activitate de afaceri, precum indicele managerilor de achiziții, s-au prăbușit în Asia și sunt așteptați să slăbească în restul lumii pe măsură ce coronavirusul trece noi granițe. Consumatorii cheltuie banii pe puține alte lucruri decât șervețele dezinfectante, măști de față și conserve de supă. Fricile de o pandemie au șters în ziua precedentă (vezi articol) 7 trilioane de dolari din valoarea pe piață a firmelor listate pe plan mondial.
Unele companii, precum navetiștii londonezi, se vor întoarce pe autopilot când amenințarea se reduce. Însă pentru altele întreruperea va avea un efect pe termen lung, accelerând tendințe în organizarea afacerii care erau deja în derulare. Două sunt importante în special. Următoarele câteva luni se profilează a fi un experiment uriaș care să arate dacă noile tehnologii permit cu succes lucrul în masă de la distanță pentru angajați, accelerând reinventarea biroului. Iar pentru firmele deja îngrijorate privind lanțurile lor de furnizare problematice de la momentul războiului comercial, virusul le dă un alt motiv pentru a le reconfigura.
Să luăm mai întâi angajații. Companiile trebuie să se întrebe dacă să îi lase pe angajați să călătorească, să participe la conferințe sau chiar dacă să vină la birou. În toate cele trei cazuri răspunsul e din ce în ce mai des „nu”. Multe firme mari, inclusiv Amazon și JPMorgan Chase, au interzis toate călătoriile ne-esențiale. Companiile aeriene și hotelurile raportează scăderi abrupte în rezervări. Corporate Travel Management, o firmă australiană listată la bursă care organizează călătorii de afaceri, a avertizat că impactul ar putea dura până la șase luni. Și-a redus câștigurile prognozate pentru acest an cu 16.5%. Un sondaj efectuat de Global Business Travel Association, o organizație a industriei respective, a constatat că delegațiile de afaceri, care costă companiile peste un trilion de dolari pe an (și emit aproape la fel de mult carbon precum Ucraina doar prin zboruri), ar putea scădea cu o treime în timpul epidemiei.
Mari evenimente corporatiste sunt anulate. Marea reuniune a industriei petrolului de la Houston și salonul auto de la Geneva nu vor avea loc luna aceasta. Google și Facebook au dat termenului „teleconferencing” un complet alt înțeles mutându-și câteva din evenimentele lor majore parțial sau complet online. Când spectacolele săptămânilor modei de la Milano și Paris au fost limitate, Armani și-a transmis pe internet show-ul de toamnă/iarnă din spatele ușilor închise. Acestea sunt știri proaste pentru firmele de evenimente precum Informa, ale cărei acțiuni au scăzut cu o cincime de la începutul lui februarie, în special la un moment când multe reuniuni de înalt profil ale industriilor își pierd deja din strălucire.
În același timp mai multe companii învață să iubească telecommuting. Pe 3 martie JPMorgan Chase le-a cerut miilor de bancheri ai săi din America să lucreze de acasă pentru a-și testa planurile de contingență. Twitter le-a cerut celor 5.000 de angajați ai săi să facă la fel. Sony a mers atât de departe încât și-a închis complet unele din birourile europene, să fie sigură. Lucrătorii afectați sunt însă așteptați să muncească de la distanță.
Pe lângă faptul că arată ce umflate sunt unele bugete de călătorii, planurile de contingență pentru virus ar putea să și descopere cât de ineficient este folosit spațiul de birouri. Marile firme britanice și americane plătesc în medie 5.000 dolari pe angajat în costuri anuale de închiriere. Doar 40-50% din birouri sunt de fapt folosite în timpul programului de lucru – adeseori nu foarte bine. Anul trecut doi din cinci respondenți la un sondaj a 600.000 de lucrători de birou efectuat de către Leesman, un furnizor de date, au declarat că biroul lor era un obstacol pentru ei în a lucra productiv. Dacă managerii lor descoperă acum că productivitatea crește într-adevăr – sau cel puțin că nu scade – când oamenii sunt auto-izolați acasă, argumentul pentru lucrul de la distanță ar putea părea irezistibil. Investitorii pariază că aşa va fi. În ultima luna acțiunile Slack, o platformă de mesagerie corporatistă, și Zoom, care face software de videoconferencing, au crescut cu 18% și, respectiv, cu 35%.
Un al doilea fel în care companiile își regândesc afacerile are de-a face cu lanțul de aprovizionare. Încă din anii 1980 acestea au devenit mai complexe și globale, cu firmele mari globale dependente acum de mii de furnizori. Adoptarea „lean manufacturing” și livrării de componente „just-in-time”, introdusă de Toyota în anii 1970, a făcut producția mai eficientă însă și mai vulnerabilă la tumult, pe măsură ce companiile fac stocuri din ce în ce mai puține de materiale necesare. Firma mediană din indicele S&P 500 ține doar 66 de zile de inventar, iar unele au stocuri tampon mai mici chiar și de atât — Apple are doar nouă zile, conform datelor Bloomberg.
Când un dezastru natural lovește, marile companii se descurcă de obicei, mutând producția în mod temporar din zonele afectate către zone neafectate. Însă, diferit de o inundație, un cutremur sau chiar și războiul comercial Sino-American, în care companiile au ceva experiență cu planificarea, Covid-19 ar putea afecta toți subcontractorii actuali și potențiali ai firmei în mod simultan. Într-un astfel de scenariu, a deține inventare mai mari și a avea furnizori acasă nu mai arată risipitor. S-ar putea să fie văzut ca necesar.
Răspuns imunitar
Coronavirusul nu va face călătoriile de afaceri sau lanțurile de furnizare „lean” globale să dispară. Fabricile din China vor dudui din nou și pasagerii de business class vor fi, după toate probabilitățile, înapoi în saloanele din aeroporturi destul de curând. Însă criza oferă o șansă de a experimenta noi feluri de a face lucrurile – și de a pune sub semnul întrebării înțelepciunea obiceiurilor vechi. Șefii companiilor nu ar trebui să fie imuni la oportunități. ■
Acest articol a apărut în secțiunea Business a ediției tipărite sub titlul „Planul V”
