CPCB: Pietrele sintectice vândute la preț de aur, sunt istorie

121
5 minute de lectură

„Apobarea OUG 10/2018 este cea mai importantă schimbare adusă pieței metalelor prețioase din România în ultimii 18 ani. Sistemul românesc de marcare și trasabilitate a produselor în piață, este aliniat astfel celui practicat în alte 15 dintre cele 28 de state ale Uniunii Europene,” apreciază Colegiul Producătorilor și Comercianților de Bijuterii din România (CPCB).

Presa a semnalat la vremea respectivă cea mai vizibilă dintre măsuri: obligativitatea marcării tuturor bijuteriilor și obiectelor din metale prețioase la prima punere pe piața națională cu: marca de titlu a metalului prețios conținut de aliaj, marca de responsabilitate a producătorului sau importatorului și marca statului. Însă implicațiile pe care aceste schimbări le-au adus asupra acestui domeniu sunt mult mai ample.

Este imposibilă vânzarea pe piață a bijuteriilor sub karataje mai slabe

Reprezentanții arată că o primă schimbare adusă de OUG 10 este menită a întări protecția consumatorilor români.

”Înregistrarea strictă a produselor face imposibilă vânzarea pe piață a bijuteriilor sub karataje mai slabe fără a exista responsabili pentru asta. Exclude, de asemenea, și vânzarea către populație de aur second hand ca fiind bijuterii noi. Totodată, bijuteriile vândute pe gram, cele în care populația plătea pietrele (sintectice ori, mai grav, sticlă cu conținut de plumb) la preț de aur, sunt istorie”.

O altă schimbare majoră vine în folosul statului român și, implicit, al nostru, al tuturor.

”Pentru prima dată în ultimii 18 ani, statul român poate avea o evidență clară a tuturor cantităților de metale prețioase care părăsesc sau intră în țara noastră. Vorbim despre metale care țin, în final, de securitatea națională. Un alt aspect important pe care noua legislație a adus-o este protejarea mediului de afaceri onest de concurența neloială și ilicită venită din partea unei mari mase de operatori care profitau de numeroasele lacune existente în precedenta legislație. Se menține, de asemenea, prevederea restricționării dreptului de aplicare a mărcii de responsabilitate celor care nu își pot asuma acest lucru. Prevederea este justificată de faptul că aplicarea unei mărci de responsabilitate nu poate fi efectuată de către un magazin de bijuterii care achiziționează aur de la populație sau o casă de amanet prin simpla verificare pe piatră.

Noi tertipuri

CPCB semnalează opiniei publice și autorităților un nou tertip la care recurg magazinele de bijuterii care achiziționează aur de la populație, precum și casele de amanet. Este vorba de recondiționarea bijuteriilor vechi achiziționate de la populație sau obținute ca gaj și transformarea lor scriptică în bijuterii noi, erijându-se în producători, câștigându-și astfel dreptul de a aplica marca de producător pe bijuterii uzate. Sub aspect profesional, termenul ”recondiționare” nu poate fi asimilat producției de bijuterii noi. În spatele acestui subterfugiu se pot asunde vechile practici care au alimentat piața neagră atâția ani de zile, căpușând statul, consumatorii și operatorii de bună credință.

Operațiunile de recondiționare sunt realizate prin firme de producție interpuse, deținătoare a codului CAEN de producător, dar, să nu uităm că obținerea statutului de producător de bijuterii în România este condiționată doar de o simplă cerere. Atât. Asta, spre deosebire de alte state în care emiterea autorizațiilor de producător de bijuterii se realizează în baza unei acreditări anuale din partea unui inspector al statului.

Conform legislației în vigoare, bijuteriile second hand vor putea fi valorificate de către persoanele fizice în aceleași condiții ca și până acum: magazine de bijuterii care achiziționează aur de la populație, case de amanet, case de licitații, consignații sau plaforme de vânzare de produse second hand.

Magazinele de bijuterii care achiziționează aur de la populație, precum și casele de amanet care preiau de la populație aur pentru garantarea acordării de împrumuturi au, în continuare, exact aceleași drepturi pe care le aveau și până acum: prelucrarea cantităților colectate de la populație în bijuterii noi (în țară sau în străinătate); vânzarea lor către traderii de materii prime din metale prețioase; comercializarea lor directă, în măsura în care bijuteriile respective poartă deja o marcă a statului român aplicată după anul 1906.

„În condițiile în care asistăm la o încercare de manipulare a opiniei publice de către o parte a operatorilor cu metale prețioase, invocându-se blocarea activităților prin imposibilitatea vânzării bijuteriilor second hand, trebuie să atragem atenția că astfel de informații sunt neconforme realității, sunt menite a pune autoritățile și opinia publică pe o pistă falsă și aduc atingere eticii profesionale oneste însușite de către operatorii de bună credință,” declară reprezentanții CPCB.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele