Criza Aquarius: oglinda diviziunilor europene

Uniunea Europeană a evitat în ultima clipă o jenantă criză a migranților, care ar fi putut să învenineze și mai mult relațiile dintre statele member.

49
7 minute de lectură

Uniunea Europeană a evitat în ultima clipă o jenantă criză a migranților, care ar fi putut să învenineze și mai mult relațiile dintre statele membre, și așa tensionate pe tema migrației. Spania a găsit rezolvarea problemei, iar acum guvernul de la Madrid se așteaptă să culeagă roadele succesului.

de Ovidiu Nahoi

Sâmbătă, 9 iunie, nava Aquarius, închiriată de organizația neguvernamentală SOS Mediterana, a salvat 629 de migranți, între care 7 femei însărcinate, 11 copii mici și 123 de minori neînsoțiți.

Imediat, Italia și Malta au refuzat accesul navei în porturile lor, astfel că aceasta a rămas în așteptare în largul Maltei.

Comisia Europeană a chemat la o „reglementare rapidă” a problemei, iar guvernul german a subliniat datoria „umanitară” și simțul responsabilității din partea tuturor părților. Legislația UE cere ca solicitanții de azil să se înregistreze în prima țară de sosire. Însă această reglementare vine în dezavantajul țărilor „din prima linie”, îndeosebi cele din Mediterana, care trebuie să suporte singure o povară imensă. Țări precum Italia, Grecia sau Malta au declarat adesea că se simt abandonate de către restul statelor și au făcut apel la solidaritate pentru împărțirea poverii.

Înaltul Comisariat al Națiunilor pentru Refugiați (UNHCR) a cerut direct Maltei și Italiei să autorizeze „imediat” debarcarea celor 629 de migranți. Organizația a reamintit faptul că Italia a primit circa 13.000 de migranți pe calea mării, de la începutul anului 2018, ceea ce reprezintă o scădere semnificativă în raport cu anii precedenți.

Italia, un „NU” așteptat

Era însă greu de crezut că Italia avea să se arate sensibilă la aceste apeluri. Coaliția populistă, care a preluat recent frâiele guvernării la Roma, a promis să reducă fluxul de migranți.

Nu mai departe de o săptămână, vizitând o tabără de refugiați din Sicilia, Matteo Salvini, liderul partidului Liga din Italia (de extrema-dreaptă), devenit ministru de Interne, a declarat că țara sa „nu poate fi transformată într-o tabără de refugiați”.

El a mai afirmat că a devenit evident faptul că Italia a fost abandonată de partenerii europeni în dificila misiune de a face față fluxului de refugiați. Acesta a fost, de fapt, răspunsul lui Salvini, întrebat ce părere are despre afirmațiile cancelarului german Angela Merkel privind necesitatea Europei de a avea o nouă abordare față de imigrație.

Italia a devenit în ultimii ani principala țintă pentru imigranții economici și persoanele în căutare de azil din Africa și Orientul Mijlociu, după blocarea Rutei Balcanice, prin Turcia și Grecia, pe unde au trecut 1 milion de oameni în 2015.

Astfel că sosirea navei cu migranți s-a constituit, de fapt, într-o bună ocazie pentru guvernanții de la Roma de a le arăta propriilor alegători că sunt deciși să întoarcă foaia în ceea ce privește politica migratorie.

„Italia și-a plecat capul și s-a supus. De data aceasta cineva spune nu. (…) Salvarea vieților pe mare este o datorie, nu și transformarea Italiei într-o tabără enormă de refugiați”, scria luni  Matteo Salvini într-un mesaj pe Facebook.

„Acesta nu este un act inuman. Este de bun-simț. Cerem ca toată Europa să-și asume responsabilitatea pentru o astfel de problemă delicată și importantă ca imigrația”, a declarat la rândul său ministrul Transporturilor Danilo Toninelli, responsabil pentru Paza de Coastă.

Spania contraatacă și înscrie

Situația amenința să se transforme într-o veritabilă criză umanitară, dată fiind vulnerabilitatea persoanelor lăsate în bătaia vântului, pe Mediterana, la bordul lui Aquarius.

Acesta a fost momentul în care a apărut anunțul premierului spaniol cum că va permite acostarea navei. Pedro Sanchez a declarat că Spania înțelege să-și onoreze angajamentele internaționale în materie de criză umanitară.

„Este de datoria noastră să ajutăm la evitarea unei catastrofe umanitare și să oferim un port sigur acestor persoane”, s-a afirmat într-un comunicat al guvernului de la Madrid.

Astfel s-a pus capăt unei crize umanitare, însă consecințele politice ale gestului Madridului se vor vedea de aici înainte.

La fel ca Italia, de la începutul lunii iunie, Spania are un nou guvern, ca urmare a moțiunii de cenzură adoptate de Parlament împotriva fostului premier Mariano Rajoy. Iar guvernul spaniol, condus de socialistul Pedro Sanchez, s-a situat de la bun început la antipozi față de cel italian.

Socialistul de 46 de ani a numit în funcții cheie niște personalități respectate la nivel european, în ideea de a juca un rol important pe scena Uniunii Europene.

Criza navei Aquarius a constituit, pentru Madrid, prima ocazie de a-și demonstra, la rândul său, atașamentul real față de ideile din programul de guvernare – și aceasta, în sens opus față de Italia.

Ce poate urma acum?

Spania va căuta să obțină în curând dividendele unei astfel de politici. Madridul s-a declarat dintotdeauna un susținător al unei politici europene în materie de migrație și azil. Deși se confruntă cu presiuni migratorii similare, Spania a absorbit șocul fără a dezvolta o reacție socială de natură a alimenta populismul, rasismul și xenofobia, precum în Italia.

Madridul avea oricum toate argumentele de partea sa pentru a se situa în fruntea reformei politicii migratorii europene, iar cazul Aquarius reprezintă un bonus binemeritat. De altfel, gestul guvernului Sanchez a fost salutat imediat de ONG-urile iberice.

Rămâne de văzut acum cât de puternic va fi blocajul dinspre Italia și euroscepticii din Europa Centrală. Sau dacă nu cumva statele membre susținătoare ale unei noi politici de migrație și azil vor găsi modalități de cooperare interguvernamentală, permisă de tratatele europene, izolându-i pe recalcitranți.

Migrația divizează Uniunea Europeană

Statele membre ale Uniunii Europene nu au reușit să se pună de acord, pe 4 iunie, în privința unor noi reguli comune privind politica de migrație. Aceasta, după ce Praga a respins propunerea Angelei Merkel privind o abordare flexibilă a migrației și intervenția trupelor Frontex peste autoritățile de frontieră ale statelor membre. Guvernul ceh a blocat inițiativa, considerând că protejarea frontierelor trebuie să rămână la statele membre.

De altfel, migrației a divizat cele 28 de state membre încă din 2015, când peste un milion de migranți din Orientul Mijlociu și Africa au reușit să ajungă în Uniunea Europeană, folosind Ruta Balcanică” . În fața unei crize umanitare, Germania a preluat majoritatea migranților, iar apoi Consiliul European a aprobat, la propunerea Comisiei, un mecanism de redistribuire.

Grupul de la Visegrad (Cehia, Ungaria, Slovacia și Polonia) s-a opus cu fermitate redistribuirii, refuzând să-și asume cotele stabilite. Deși a votat și ea împotrivă, România a acceptat să primească migranți. Din cei peste 6.000 repartizați României, în țară au ajuns de atunci mai puțin de 2.000.

Liderii europeni vor aborda din nou chestiunea migrației la Consiliul European de la sfârșitul acestei luni.

Germania și Franța doresc instituirea unei poliții de frontieră comune și intervenția directă a Frontex, în situații de criză la frontieră. Noua politică de migrație ar presupune și reformarea Spațului Schengen, cu România și Bulgaria incluse. De asemenea, se are în vedere un mecanism de ajutorare a statelor furnizoare de migranți și solicitanți de azil, în ideea reducerii presiunii.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele