Cum a fost posibil să apară Halep?

Numărul 2 din ”Reporter Global” este consacrat performanței sportive a jucătoarei de tenis Simona Halep, care luna aceasta a câștigat turneul de Mare Șlem de la Roland Garros.

89
9 minute de lectură

Pe la începutul deceniului trecut, un bun prieten m-a rugat să îl ajut să
editeze o revistă de tenis, prima din România. În căutarea audienței,
prietenul meu, editorul, a avut ideea de a publica rezultatele și clasamentul
competițiilor de copii din România. Ceea ce am și făcut. Recent, amicul
meu mi-a spus că a găsit în pod o revistă veche, a răsfoit-o și a dat peste
numele Simona Halep, care era în clasamentul vârstei ei, dar nu pe primul
loc. Era undeva între primele zece.

de Constantin Rudnițchi

Peste câțiva ani, în anul 2008, la vârsta de 17 ani, Simona câștiga Roland
Garros la junioare. Un salt impresionant, care merită analizat. De fapt,
tema importantă este cum se construiește cariera unui jucător de tenis și,
mai ales, cum se face trecerea de la un bun junior la un mare jucător?
Prima confirmare vine de la turneele de juniori. Sunt câteva competiții care
îți oferă un viitor potențial și o carte de vizită. Printre ele se numără,
evident, turneele de Mare Șlem plus Orange Bowl și un turneu european al
tinerilor ași. De-a lungul timpului, avem exemple diferite. Andrei Pavel,
Victor Hănescu, Simona Halep sau Raluca Olaru au avut rezultate foarte
bune la juniori și au reușit să confirme și în competițiile de seniori. Au
fost, însă, și exemple de juniori cu rezultate excepționale, dar care nu au
reușit să ajungă în clasamentele seniorilor. De exemplu, Florin Mergea a
câștigat turneul de simplu juniori de la Wimbledon, în anul 2003, dar la
seniori nu a reușit să se impună decât în proba de dublu.
Trebuie menționat că, în acest moment, generația de junioare din România
este, practic, inexistentă la marile competiții. Este un semnal de alarmă
care ne arată că, după jucătoarele excepționale pe care România le are
astăzi, există pericolul să nu vină nimeni din urmă. Sunt,
însă, câțiva juniori care promit prin câteva rezultate.

Citiți în revista ”Reporter Global” care apare vineri la chioșcuri dosarul nostru săptămânal despre performanța Simona Halep.

Marea întrebare este: cum se construiește un jucător de tenis? Răspunsul
simplu este prin investiții. Însă, cine face investițiile? În țările dezvoltate,
federațiile mari, care organizează turnee de Grand Slam (Australia, Franța,
Marea Britanie și Statele Unite ale Americii), au politici de investiții în copii și juniori. Au antrenori plătiți de federație, au protocoale de
colaborare pentru schimburi de jucători la marile turnee.

În România, federația nu are fonduri pentru a susține copii și juniori.
Alocarea de la bugetul de stat este de numai un milion de euro pe an, iar, în
acest moment, din cauza unui litigiu legat de alegerile pentru președinția
Federației, conturile îi sunt blocate. Una peste alta, federației abia îi ajung
fondurile pentru organizarea evenimentelor anuale importante, precum Fed
Cup, Cupa Davis sau turneul internațional feminin de la București. Ceea ce
ar putea face Federația Română de Tenis în folosul tinerilor jucători ar fi
un circuit de turnee cu premii mici, ITF și Futures, dar care să dea
posibilitatea ca aceștia să obțină puncte în clasamentele ATP și WTA la ei
acasă, cu costuri mult mai mici decât la turneele internaționale. A existat
un astfel de circuit, dar numărul turneelor s-a redus în ultimii ani.

În același timp, pentru o federație cu resurse financiare limitate este o
adevărată problemă să găsească criteriile pe baza cărora să susțină un copil
sau un junior care promite să ajungă, cel puțin, în top 100 la seniori.
În lipsa banilor de la federație, singurii care rămân să-i susțină financiar pe
copiii și juniorii care practică tenisul de câmp rămân părinții. Cheltuielile
cu orele de pregătire, cu echipamentele sportive, cu antrenorii sau cu
deplasările la turnee în țară sau în străinătate sunt suportate de familie. Așa
au stat lucrurile și cu Simona Halep. Dar, Simona este și o excepție
fericită. Ea a beneficiat și de susținerea financiară a omului de afaceri
constănțean Corneliu Idu. Idu a declarat că a sprijinit-o pe Simona Halep
în anii de juniorat, sumele necesare fiind de câteva sute de mii de euro pe
an. Suma pare destul de mare și, în plus, mai este nevoie de o precizare: în
cele mai multe cazuri, probabil și în cel al Simonei Halep, există un
contract între cele două părți care prevede clauze de recuperare a
cheltuielilor. În cazul Halep, banii s-au putut recupera, pentru că sportiva a
reușit să intre în top și să încaseze premii din tenis. Sunt, însă, situații în
care sponsorul nu își mai poate recupera banii, pentru că jucătorul nu
ajunge în prima sută, locul de unde un sportiv câștigă mai mult decât
cheltuiește.

Tenisul este, fără îndoială, o investiție riscantă. Măcar prin prisma faptului
că un junior poate rata trecerea către performanțe la seniori din o mie de
cauze. O accidentare, lipsa de formă sportivă de la un anumit moment sau,
pur și simplu, unele alegeri greșite pot rata trecerea spre marea
performanță și, implicit, pierderea banilor cheltuiți în perioada
junioratului.

De aceea, statul sau federația de specialitate ar trebui să găsească soluții
pentru a investi în sport, nu doar în tenis. Rezultatele din ultimii ani nu ne
dau, însă, prea multe speranțe.

Este limpede că Simona Halep nu are nicio datorie către statul român.
Practic, în formarea ei, în ascensiunea jucătoarei, statul nu a avut niciun
merit important. Este foarte probabil ca Simona Halep, ca junioare sau ca
jucătoare profesionistă, să fi primit de la federație terenuri și mingi pentru
antrenament. Dar acestea reprezintă foarte puțin, un procentaj
nesemnificativ din totalul cheltuielilor realizate în anii de juniorat.
Mai mult, Simona Halep nu are nicio datorie și nu a primit niciun ajutor,
nici de la marile companii cu capital românesc și nici de la cele străine, în
perioada de formare. Și nu este vorba doar de perioada de formare,
companiile românești, marile agenții de publicitate nu s-au atașat la
imaginea lui Halep nici măcar atunci când aceasta a ajuns în top 10, cu
câteva excepții notabile, precum Dedeman, Vodafone sau Dorna și cu
publicitarul Bogdan Enoiu, un mare pasionat de tenis. Pentru absența
sponsorilor internaționali avem o explicație: România este o piață prea
mică pentru multe dintre companiile multinaționale. Jucătorii și jucătoarele
de tenis preferați de firmele internaționale sunt francezii, germanii sau
americanii. Dar, nici companiile românești, care activează pe piața locală,
nu au alocat bugete pentru tenis și Halep. În context, mai trebuie remarcat
contractul parafat, recent, între producătorul local de vinuri Cotnari și
jucătoarea de tenis, nou-venită în topul mondial, Mihaela Buzărnescu.

Cel mai recent contract de sponsorizare a fost încheiat de Simona Halep cu
firma de echipament sportiv Nike, un contract de două milioane de dolari, după ce, la începutul anului, echipa de management a Simonei nu a mai
prelungit contractul cu firma Adidas. Contractul cu Adidas a fost în
valoare de un milion de dolari pe an. La acestea se adaugă și contractul cu
firma producătoare de rachete de tenis Wilson (suma este neprecizată). În
ultimii ani, Halep a avut contracte cu producători auto, precum Mercedes
sau Porsche, care, cel puțin la nivel public, s-au manifestat prin faptul că
jucătoarei i s-au oferit mai multe autoturisme.

De asemenea, jucătoarea de tenis are un contract cu firma elevețiană de
ceasuri de lux Hublot, iar recent a parafat un contract cu lanțul de
magazine Dubai Duty Free. În urmă cu câțiva ani, au fost și companii
românești care i-au oferit contracte Simonei Halep, precum Dedeman (un
contract estimat la 300.000 de euro, în anul 2014), Vodafone (contract de
300.000 de euro, în anul 2014) și Dorna (cu sumă neprecizată în sursele
publice).

Premiile în bani câștigate din tenis sunt, la această oră, de 25.694.071
dolari. Nu vă grăbiți să calculați averea Simonei. Mai bine aveți în vedere
că, din suma totală a banilor câștigați din tenis, trebuie să scădeți
impozitele plătite, plata staff-ului tehnic, costurile cu deplasările și cazarea
la turnee. Pentru a nu mai adăuga și costurile legate de tratamentele
medicale. Experții estimează că rezultatele nete sunt la jumătatea sumelor
brute, ceea ce înseamnă că banii obținuți de Simona Halep din tenis sunt
de aproximativ 12-13 milioane de dolari.

Unde și-a plasat banii Simona Halep? Din surse publice, Halep și-a
cumpărat o vilă în Constanța, pe care a renovat-o, a deschis o cafenea tot
în Constanța, numită SH, pentru care există un proiect de construire a unui
minihotel. De asemenea, fratele Simonei Halep construiește un minihotel
în Mamaia Nord, două blocuri în Constanța, chiar aproape de malul mării
și, în fine, familia a mai făcut o achiziție cu 2.000.000 de euro a unui hotel
din Poiana Brașov.

Cosmin Hodor, recent cooptat în echipa Simonei ca responsabil de
comunicare, vorbea despre brandul Halep și îl estima la o valoare cuprinsă
între două și trei milioane de euro. Atenție, însă, estimarea este făcută
înainte de marele succes de la Roland Garros. O victorie de asemenea
anvergură crește, evident, valoarea de brand a Simonei Halep. Și o mică
mostră de responsabilitate socială, Simona a fost convinsă de Ion Țiriac să
sponsorizeze, la rândul ei, o echipă de hochei, juniori, suma estimată fiind
de 10.000-15.000 euro pe an, o sumă nu foarte mare. Dar, gestul contează.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele