Cum iese România din criza forței de muncă

Criza forței de muncă este una dintre marile probleme cu care se confruntă mediul de afaceri din România. Reprezentanții oamenilor de afaceri afirmă că România are un deficit major de forță de muncă.

0
215
(Photo by Bill Pugliano/Getty Images)

Coaliția pentru Dezvoltarea României a desemnat PwC România să realizeze un studiu privind piața forței de muncă. Studiul trece în revistă situația actuală, dar oferă și o serie de recomandări pentru a ameliora starea din acest moment.

Studiul pleacă de la un calcul extrem de clar: conform datelor Comisiei Naționale de Prognoză, economia românească va avea nevoie, în anul 2021, de 5,7 milioane de salariați. În acest moment, România are 4,9 milioane de angajați, iar dacă nu se ia nicio măsură de activare, deficitul de forță de muncă va mai crește cu 340.000 de salariați, ceea ce înseamnă că deficitul de forță de muncă va ajunge la aproximativ 1,1 milioane de angajați. Dacă însă se vor lua măsuri de activare a forței de muncă, deficitul se va reduce la 440.000 de angajați sau chiar piața forței de muncă s-ar putea afla în echilibru. Dar, pentru a se ajunge în această situație, este nevoie de luarea unor măsuri de încurajare a forței de muncă pentru angajare.

Misterul celor 1,1 milioane de români care nu au de lucru și nici nu își caută

Este utilă, înainte de toate, o trecere în revistă a situației actuale. În anul 2017, există 400.000 de șomeri, 3,2 milioane de pensionari cu vârsta sub 79 de ani care nu lucrează, 1,2 milioane de persoane sunt cuprinse în sistemul de învățământ și mai sunt 1,1 milioane de oameni care nu au de lucru și nici nu își caută. Cea din urmă este o categorie despre care nu se oferă prea multe detalii în statisticile oficiale. Este un adevărat mister. Este vorba despre persoane care nu sunt nici șomeri, nici nu învață, ci sunt încadrați la categoria de așa-ziși lucrători casnici sau poate, mai exact, persoane casnice. Dintre ei fac parte și beneficiarii formelor de ajutor social plătite de statul român. Bineînțeles, o parte dintre cei 1,1 milioane de români care figurează în statistici ca fiind personal casnic lucrează la negru în România sau în Europa.

Va fi interesant de urmărit impactul aplicării noii legi a venitului minim garantat asupra categoriei de casnici. Este vorba despre faptul că noua lege, care a intrat recent în vigoare, prevede ca refuzul unui loc de muncă să însemne anularea venitului minim.

Pensionari sub 79 de ani, șomeri, persoane casnice și oameni cuprinși într-o formă de învățământ sunt, în total, 5,9 milioane de români. Din acest bazin, se vor putea activa în următorii ani cei care vor putea echilibra piața muncii. Iar scenariile sunt diferite: o rată de activare de 10% înseamnă aproximativ 590.000 de persoane, iar la o rată de 20% se ajunge la 1,18 milioane de oameni, ceea ce este aproape egal cu deficitul prognozat, peste trei ani, pe piața muncii.

Deci secretul echilibrării pieței muncii este de a aduce pe piață aproximativ 20% din fiecare categorie aptă de muncă, dar care, în acest moment, nu lucrează.

Județe care caută forță de muncă, județe care au prea multă și nu este ocupată

Piața muncii este influențată însă și de dezvoltarea inegală la nivel regional sau în ceea ce privește sectoarele economice. Astfel, există județe cu deficit de personal, precum, Brașov, Ilfov, Cluj, Constanța, Prahova, Sibiu, Timiș și, evident, București; așa cum sunt județe în care există excedent de personal, cum sunt Teleorman, Vaslui, Vrancea, Bacău, Buzău, Dâmbovița ș.a.

De asemenea, două regiuni, București-Ilfov și Muntenia Sud, realizează 40% din produsul intern brut al României. Iar în funcție de ramurile economice, majoritatea produsului intern brut este realizată de industrie, comerț și industria de tehnologia informației și comunicații.

Una dintre explicațiile deficitului de personal este migrația românilor. Studiul prezintă numărul de români stabiliți în Europa în ultimii zece ani. Astfel, în Italia se află aproximativ 1 milion de români, în Spania, aproximativ 620.000 de persoane, în Germania, aproximativ 550.000 de români, în Marea Britanie sunt aproximativ 300.000 de persoane, iar în Ungaria, 200.000 de români. Cu precizarea autorilor analizei că Germania are o clasificare aparte a imigranților, în sensul că intră în această categorie fiecare persoană de altă cetățenie care rămâne în țară mai mult de două săptămâni. Ceea ce ar putea să ducă la o alterare a cifrelor românilor prezenți în Germania. În total, în ultimii zece ani, 3,5 milioane de români s-au mutat din România în străinătate, conform datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

Un set de recomandări pentru ca piața muncii să ajungă la echilibru

Este posibil ca România să activeze suficiente persoane pentru a echilibra piața muncii? Promotorii analizei au o serie de recomandări pentru a se ajunge la punctul de echilibru al pieței muncii.

Propunerile se adresează fiecărei categorii de personal care poate fi angajată. Pentru emigranți, se recomandă „maparea” acestora, derularea de campanii de atragere în țară a celor plecați și chiar introducerea obligativității plății studiilor efectuate în România pentru a evita „exodul creierelor”; în ceea ce privește imigranții, se propune eliminarea permiselor de muncă, simplificarea procedurii pentru sectoare critice și creșterea limitei permiselor de muncă pentru sectoarele puternic deficitare. În același timp, se propune ca permisul de muncă să fie eliberat pentru companie și nu pentru persoană.

Pentru atragerea pensionarilor pe piața muncii se propune înlocuirea pensionării anticipate cu cea eșalonată, sprijin pentru dezvoltarea competențelor digitale și facilități pentru companiile care angajează pensionari; pentru atragerea tinerilor se propune condiționarea plății ajutorului de șomaj celor care nu au absolvit examenul de bacalaureat de înscrierea într-un program de ucenicie, revizuirea legii internshipului, în sensul prelungirii perioadei actuale, mărirea perioadei de practică obligatorie și încurajarea prin legislația muncii a unui program flexibil, de part-time. Deocamdată, angajarea part-time este evident descurajată, în sensul că angajatorul este obligat să plătească impozite și contribuții aferente unui salariu minim pe economie.

În ceea ce privește învățământul, se propune o dezvoltare a învățământului dual, în sensul de revizuire a cadrului legislativ existent, precum și implementarea unor facilități fiscale pentru angajatori. De asemenea, ar trebui ca sectorul educației să fie mult mai conectat la mediul de afaceri în ceea ce privește practica, perfecționarea cadrelor didactice sau chiar „curricula” educațională. De asemenea, se propune ca Agenția de Ocupare a Forței de Muncă să se transforme într-un partener cu sectorul privat și cu persoanele aflate în șomaj sau care își caută un loc de muncă.

Mediul de afaceri, prin Coaliția pentru Dezvoltarea României, a făcut public un studiu al situației actuale și un set de propuneri pentru viitorul pieței muncii. „Mingea” este acum în terenul autorităților publice. Care ar trebui să facă ceva. Altfel, deficitul de forță de muncă va crește.

LĂSAȚI UN COMENTARIU

Comentariul:
Introduceți numele